Tu știi ce face vecinul tău?!
De la vecina de la care împrumutai o cană de zahăr la statistica potrivit căreia peste 60% dintre români susțin că nu-și cunosc vecinii deloc sau că îi cunosc în mică măsură. Un studiu realizat la comanda organizației Între vecini a arătat și diferențele între generații.
Respondenții din generațiile Z și Y prezintă o reticență crescută în relația cu vecinii. La polul opus se află românii din generațiile X și Baby Boomers, care se declară destul de apropiați de vecinii lor. Programul aglomerat, dorința de a nu le fi invadat spațiul personal și lipsa interesului pentru interacțiune socială au fost identificate ca motive care ar putea să-i împiedice pe români în cunoașterea vecinilor. Managerului general al organizației Între vecini, Sabina Mihăilescu.
Din păcate, nu atât de mult pe cât și-ar dori. Am făcut și un studiu legat de asta, în care povestim mai în amănunt dacă românii își cunosc vecinii, dacă și-ar dori să facă activități cu ei, care e diferența dintre generații în ceea ce privește raportarea la vecini. Deși românii zic că nu-și cunosc vecinii, n-au interacționat cu ei, marea lor majoritate și-ar dori să o facă, și-ar dori să se ajute reciproc. Peste 80% din respondenții la studiu își doresc să se cunoască mai bine cu vecinii lor.
Am avut deseori situații în care persoane singure au fost găsite în casă la câteva zile după moarte, fără ca nimeni să le bată la ușă. De ce credeți, în primul rând, că am ajuns în situația în care, potrivit sondajului dvs., peste 60% dintre români susțin că nu-și cunosc vecinii deloc sau îi cunosc în mică măsură?
Credem că a fost un cumul de motive. În primul rând, lumea începe să se miște din ce în ce mai repede. Internetul a devenit un instrument indispensabil. Și cumva pentru că este o bogăție atât de mare de activități și lucruri de făcut, nu mai stăm să ne cunoaștem cu cei care sunt lângă noi. De asemenea, a contribuit foarte mult și pandemia care ne-a izolat destul de mult unii de ceilalți, faptul că a trebuit să stăm evident izolați în casă și să nu ne mai întâlnim a contribuit la acest lucru și pur și simplu, cred că am intrat ca pe o rotiță de hamsteri care se învârte din ce în ce mai repede și nu apucăm să ne vedem cu cei care împărțim practic un perete, uneori mai aproape decât părți din familia noastră.
Cum înțeleg vecinătatea generații diferite?
Generația Y consideră că un lucru care-i împiedică să lucreze împreună cu vecinii lor este invadarea spațiului privat. Pe de cealaltă parte, generația X raportează lipsa de timp ca fiind un obstacol major în a-și cunoaște vecinii și dacă e să ne uităm la relația pe care o au generațiile cu vecinii lor, observăm că generațiile mai tinere, adică Millenials și Gen Z, sunt mai degrabă reticenți în a lucra cu vecinii lor, pe când generațiile un pic mai în vârstă, adică X și Boomers, se consideră mai degrabă apropiați de vecinii lor.
Ați făcut și un top al problemelor sau nevoilor pe care românii care locuiesc la bloc le consideră cele mai importante în comunitățile din care fac parte, problemele în care s-ar implica vecinii?
Da, pot să zic că în principal problemele din cauza cărora vecinii au dispute. Evident, toată lumea are probleme legate de parcări, probleme legate de spațiile verzi și parcuri și toate aceste spații comunitare. După aceea avem problema de transport, infrastructură în orașe, avem și disensiuni legate de activități, deci sunt mai multe categorii de probleme pe care se ceartă vecinii, să zic așa.
Ce fel de activități comunitare ar fi dispuși vecinii care acum nu se cunosc să împartă, ce i-ar apropia?
Vecinii declară că și-ar dori să se implice în activități care sunt atât sociale, cât și să contribuie la îmbunătățirea spațiului în care trăiesc. Ne referim de la seri de film în aer liber, până la amenajarea grădinii, până la ateliere de biciclete sau de apicultură sau grătare, deși legislația din jurul acestora e destul de dificilă. În mare, tot ce îi aduce împreună și îi ajută să crească mai bine în locul în care sunt poate reprezenta o activitate pentru vecini.
Ne puteți da exemplu de un proiect de succes, cum a schimbat asociația între vecini viața unor locatari?
Pot să mă refer aici la proiectul pilot, pentru că acela este singurul care s-a terminat. Avem alte șase comunități în București și Târgu Jiu cu care lucrăm, unde proiectul lor nu s-a terminat. În Sectorul 6 din București, din cartierul Militarii, în Apusului, mai mulți vecini au participat la 10 ateliere și activități în jurul obiectivelor de dezvoltare durabilă. Evident, au devenit prosumatori, li s-au pus panouri fotovoltaice pe bloc și acum își pot compensa facturile comune de electricitate. Li s-a amenajat grădina și acum au un spațiu comunitar în care cei tineri și cei în vârstă să poată să învețe unii de la alții. S-au apucat de grădinărit, au plantat roșii, au plantat ardei, au și un compostor în care își fac propriul compost, au un sistem de monitorizare al calității aerului, au avut un atelier de apicultură, au avut o seară de film, practic o grămadă de activități care i-a adus împreună și o poveste drăguță. Au reușit să integreze un grup de migranți din Iran care până să ajungem noi în proiect nu vorbeau cu nimeni și nu erau parte din viața blocului. Și acum schimbă rețete cu dna. Rodica, de 86 de ani, și învață despre mâncarea tradițională românească.