Societatea civilă are din nou acces la ședințele săptămânale cu proiectanții și constructorii de la CNAIR

Este mica victorie obținută de asociațiile civice din Iași și lideri politici din Moldova în urma unei discuții cu ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu și liderul PSD, Marcel Ciolacu. Vă reamintim că, în programul investițional pentru următorii opt ani, în dreptul sectorului montan al A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț scrie doar atât: „după 2027”. Ceea ce a obținut societatea civilă, dar și liderii politici din Iași a fost prelungirea dezbaterii pe acest program de investiții până la sfârșitul anului și nu până la 14 decembrie cum era inițial. Dar, spune istoricul Dorin Dobrincu, din partea asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, „nu ne putem culca pe o ureche: suntem foarte atenți pentru că politicienii sunt puțin credibili”.

Cerințele principale formulate de susținătorii Autostrăzii A8 sunt următoarele:

1. asigurarea finanțării integrale din POT 2021-2027 (5 mld. euro). Momentan, sunt alocate 2,4 mld euro, „din credința că nu vom putea absorbi mai mult”, spun reprezentanții USR;
2. respectarea politicilor TENT – patru coridoare în Moldova, nu trei, inclusiv cel spre Albița;
3. dezbatere publică mai amplă pe planul investițional;
4. revenirea la ședințele săptămânale cu proiectanții și constructorii, pentru a urmări stadiul proiectelor și eventualele blocaje.

 

Dorin Dobrincu: „Suntem împotriva rearanjării proiectelor în funcție de interese subterane”

Istoricul Dorin Dobrincu arată că, în contextul în care în Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a fost modificat, s-a încercat modificarea Masterplanului General de Transport (MPGT), iar A8 „este mereu în pericol de fi declasificată”, cum a declarat pentru Violeta Cincu, punându-se accentul pe Autostrada A13.

Dar aceasta este și o problemă de natură juridică, deoarece astfel este încălcată Legea 291/2018: „Vrem să fie respectată Legea 291 pe 2018, astfel încât să avem, în cele din urmă, o străpungere a Carpaților care să ajute la scoaterea din subdezvoltare a Moldovei și la ridicare ei în perioada următoare”, spune istoricul ieșean.

Există, evident, și o problemă de perspectivă: altfel se văd lucrurile de la București, nu așa cum se văd de la fața locului. Iar justificarea a fost cea financiară. Tot Dorin Dobrincu arată că „S-a ridicat problema dacă noi, statul român, avem resurse pentru a face două pe Carpați în același timp. Este evident că trebuie să prioritizăm aceste autostrăzi, inclusiv din perspectiva alocării resurselor bugetare A8 și A13. Nu avem vreo problemă cu vreo autostradă, dar nu vrem să aibă interese ascunse”. Altfel spus, dacă în MPGT se subliniază prioritatea pe care o are realizarea A8, atunci lucrurile așa trebuie să rămână. Lucru de altfel pe care l-a spus și Sorin Grindeanu, ministrul de resort.

 

Cosette Chichirău: „Rămâne să vedem în următoarele săptămâni ce progrese facem”

În ce privește cerințele reprezentanților ieșenilor, deputata USR Cosette Chichirău explică: „Vrem finanțarea integrală pentru A8 din Programul Operațional Transport, 5 miliarde de euro. Acum sunt prinse 1,8 miliarde din POT și 500 și ceva de milioane din PNRR. Ar mai fi încă 2,5 miliarde care sunt acum nefinanțate”.

În această rundă de întâlniri față în față, atitudinea ministrului Transporturilor a fost conciliantă, din declarațiile deputatei, care, declară ea, a arătat cum A13 este un proiect care încă nu a ajuns la maturitate: „A înțeles problema finanțării, i-am spus că este ultimul tren pentru A8, că după 2030 va fi foarte greu să obținem bani europeni pentru autostrăzi și i-am pus în vedere faptul că în planul investițional pus în dezbatere publică A13, care este un proiect imatur, are alocare cam egală cu A8, care este un proiect matur. Nu poate să stea în picioare: să ai 2,5 miliarde alocate pentru A13, care nu are nici măcar studiu de fezabilitate, și cam tot atât pentru A8, pentru care studiul se termină foarte curând”.

 

Se reiau întâlnirile săptămânale dintre părțile implicate

Până acum o lună, aveau loc întâlniri săptămânale la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Apoi ele au fost întrerupte, „în mod inexplicabil și inacceptabil pentru societatea civilă, pentru organizațiile civice”, după cum spune Dorin Dobrincu.

Prin urmare, miercuri s-a cerut reluarea lor, lucru care a fost acceptat. Este vorba de o creștere a transparenței sistemului, care s-a închis și a lăsat pe dinafară toate părțile implicate.

Cosette Chichirău spune și ea: „Am cerut să se reia întâlnirile săptămânale de progres, să vedem cum stăm, unde sunt blocajele, dacă într-adevăr se dorește continuarea proiectului. Am obținut aceste întâlniri, care poate nu vor fi săptămânale, dar măcar la două săptămâni. Domnul Grindeanu a fost de acord să transparentizeze activitatea CNAIR și a Ministerului. Astfel putem vedea în fiecare săptămână sau la două săptămâni cam unde sunt proiectele”.

Aceste întâlniri reprezintă o parte foarte importantă a conlucrării dintre minister și societatea civilă, cu participarea partidelor parlamentare, pentru a se cunoaște evoluția lucrurilor și ce îndreptări sunt necesare. Mai mult, ele reprezintă o formă de a aplica presiune direct asupra decidenților, într-un mecanism sufocat de birocrație. Este o mică victorie, dar una care se poate dovedi a fi foarte importantă în timp, prin racordarea societății civile și a tuturor părților interesate la evoluțiile de moment în realizarea autostrăzii și în planurile ce par mereu schimbătoare ale guvernanților.

 

Dorin Dobrincu: „Lipsa de eficiență a CNAIR și a Ministerului Transporturilor”

Tocmai de aceea Dorin Dobrincu a vorbit și de „lipsa de eficiență” a structurilor statului. Aceasta se vede și din intervalul scurt lăsat pentru dezbaterea publică, ceea ce a devenit un alt punct al discuțiilor cu reprezentanții puterii. Aceasta arată ori amatorism, ori luarea pe repede înainte, pentru a nu se schimba nimic fundamental, ceea ce ar face ca zona Moldovei să fie iar dată la coada listei. O listă, de altfel, pe care un drum expres are o importanță mai mare, în ochii decidenților, decât Autostrada Unirii.

Inițial, proiectul de HG urma să fie în consultare publică până pe 14 decembrie, adică mai puțin de o săptămână de acum. Însă, în urma presiunii exercitate de reprezentanții Iașilor, termenul a fost prelungit până la sfârșitul anului, pentru a oferi ocazia să fie cu adevărat o dezbatere.

„Am ținut și noi cont de faptul că trebuie să ne încadrăm în perioada în care se trimit observații legate de această perioadă de dezvoltare a infrastructurii 2020-2030. Am ridicat problema din punct de vedere al reprezentării publice, al influențelor subterane și din punctul de vedere al masterplanului general, plus Legea 291/2018”, arată Dorin Dobrincu, reprezentant al asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.

 

Memoria slabă a instituțiilor românești

Într-o societate în care „lipsa de eficiență a CNAIR și a Ministerului Transporturilor” este prezentă la ordinea zilei, consideră istoricul, „a fost important să reafirmăm lucruri pe care miniștrii nu le rețin pentru că instituțiile românești au o memorie foarte slabă. Trebuie să le aducem aminte asta mereu”.

În urma acestei întâlniri, Sorin Grindeanu s-a arătat relativ flexibil, după cum reiese din declarațiile pe care le-a adunat Violeta Cincu. Dorin Dobrincu: „Răspunsul ministrului a fost parțial diplomatic, în sensul că se va respecta ce avem în masterplanul general și în Legea 291 și ar trebui să se facă. Cele două capete ale A8 vor fi făcute mai departe”.

Pe de altă parte, multe promisiuni s-au mai scurs în urechile Moldovei și prea puține au mai și fost aduse la realitate. Cu atât mai mult cu cât regiunea a fost uitată mult timp de guvernanți și iată că acum este nevoie să se bată pentru drepturile sale, pentru normalitate. „Credem că presiunea noastră este necesară. Suntem singura regiune care pune presiune pentru modernizarea unei autostrăzi. Nu vezi asta nici în Muntenia, nici în Oltenia, nici în Banat, nici în Transilvania”, declară Dorin Dobrincu.

După acest prim pas, ce urmează? Dincolo de întâlnirile săptămânale de la CNAIR, conform istoricului ieșean, „vom continua cu monitorizarea și cu presiunea pe care noi o putem pune pe instituțiile publice, în primul rând pe CNAIR, Ministerul Transporturilor și pe România în ansamblu”.