Situațiile de bullying din școli au crescut dramatic: Salvați Copiii România sprijină autoritățile, pentru constituirea grupurilor de acțiune antibullying în fiecare școală

• Procentul elevilor care spun că au fost victime ale bullying-ului a crescut dramatic, de la 29% în 2016 la 49% în 2022.
• 56,5% dintre elevi spun că nu simt suport din partea cadrelor didactice; 24% dintre profesori spun că nu sunt pregătiți să ofere suport emoțional elevilor.
• Salvati Copiii a susținut în anul școlar 2022 – 2023 aproximativ 130 de școli în procesul de înființare sau consolidare a grupului de acțiune antibullying.

Iași, 18 mai 2023: Organizația Salvați Copiii România atrage atenția asupra necesității de a accelera implementarea politicilor antibullying din școli, în condițiile în care procentul elevilor care spun că au fost victime ale bullying-ului a crescut dramatic, de la 29% în 2016 la 49% în 2022, potrivit datelor comparative ale anchetelor derulate de Salvați Copiii România. Conform statisticilor oficiale, în sistemul de educație a fost înregistrată o creștere cu aproape o treime a situațiilor de bullying sesizate, în anul școlar 2021-2022, prin comparație cu anul școlar anterior (10.971 de situații de bullying constatate, față de 7.715).

Organizația Salvați Copiii a decis să prioritizeze programul antibullying și sprijină școlile în constituirea grupurilor de acțiune antibullying, precum și a unui mecanism de monitorizare a acestora, colaborând, în acest sens, cu Ministerul Educației. În acest scop, Salvați Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Educației, a organizat Conferința regională „Dreptul la pauză fără bullying – cooperare și bune practici pentru comunități educaționale sigure”, în data de 18 mai, la Iași, un seminar intensiv cu toți actorii relevați din domeniul educației și protecției copilului cu responsabilități în prevenirea și diminuarea fenomenului de bullying din regiune.

Salvati Copiii a susținut în anul școlar 2022 – 2023 aproximativ 130 de școli în procesul de înființare sau consolidare a grupului de acțiune antibullying, în acord cu normele metodologice antibullying pe care toate școlile trebuie să le respecte. Primul pas în acest proces îl reprezintă evaluarea climatului școlar pentru fiecare școală prin aplicarea unor chestionare adresate elevilor, cadrelor didactice și părinților.

 

La aceste chestionare au răspuns 15.345 de elevi, 14.828 de părinți, 1.413 profesori din școli gimnaziale și licee din București, Buzău, Harghita, Cluj, Brașov și Ialomița.

 

Chiar și în contextul în care aceste chestionare au fost adresate în școli în care au loc activități de prevenire a bullying-ului, nevoile care trebuie adresate sunt multiple:

 

* cultivarea respectului si empatiei:

Jumătate dintre copii consideră că există respect și înțelegere reciprocă între colegi. 60% dintre părinți confirmă nevoia îmbunătățirii respectului dintre copii, în timp ce 50% dintre profesori au aceeași opinie.

* participarea elevilor la stabilirea regulilor din școală:

76.8% dintre elevi susțin că nu au fost consultați în stabilirea regulilor de la nivelul școlii lor; 22,9 % dintre părinți spun că au cunoștință de regulile școlii, fără a fi neapărat implicați în stabilirea lor;

39,5 % dintre profesori spun că regulile se stabilesc fără ca elevii să fie consultați.

* considerarea opiniei elevilor cu privire la modul în care se desfășoară orele și alte activități din școală.

Când vine vorba despre includerea propunerilor elevilor în organizarea orelor, atât elevii (80%) cât și părinții (76%) au afirmat că nu simt că opiniile lor sunt integrate în organizarea activităților educaționale de la școală. Aceeași realitate este confirmată chiar și de cadrele didactice (60%), care au afirmat că propunerile elevilor sunt în mică măsură incluse în organizarea orelor sau activităților de la școală.

* suport emoțional din partea cadrelor didactice:

Atunci când vine vorba de susținerea emoțională a elevilor, aceștia spun, în proporție de 56,5%, că nu simt suport din partea cadrelor didactice. 46,6% dintre părinți spun că elevii nu primesc suport emoțional din partea profesorilor. 24% dintre profesori spun că nu sunt pregătiți să ofere suport emoțional elevilor.

CONTEXT

În 27 mai 2020, prin ordin de ministru, propunerile Salvați Copiii România privind prevenirea și reducerea fenomenului de bullying în școli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenței psihologice – bullying (Ordin nr. 4.343/2020).[i] Astfel, în fiecare școală/liceu trebuie înființat un grup de acțiune antibullying, din care vor face parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor și reprezentanți ai părinților. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica și soluționa situații de bullying între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.

„Bullying-ul rămâne un fenomen agravant și un mare semnal de alarmă pentru sănătatea                psiho-socială a copiilor. E nevoie de o strategie clară, în care soluția să privească atât copilul-agresor, cât și copilul-victimă și care să se adreseze în egală măsură și copiilor-martor, pentru că post-trauma de a asista la evenimente de violență are consecințe pe termen lung”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.     

„Fenomenul privește toate instituțiile statului care trebuie să vegheze la interesul superior al copilului. Școlile nu trebuie lăsate singure în fața unui fenomen care are rădăcini atât în interior, dar și în afara lor. Nu există soluție miraculoasă, doar prin colaborare, consecvență și asigurarea unui personal suficient și calificat vom putea observa progrese. Un pas important în acest sens îl constituie suplimentarea cu 50% a numărului de consilieri școlari”, a declarat Sorin Ion, Secretar de stat la Ministerul Educației.

 

 

DATE STATISTICE

În iunie 2022, Salvați Copiii a derulat o consultare online, la care au participat 4.449 de elevi, cu vârsta intre 10 și 18 ani, utilizând metoda și scenariul folosite în realizarea studiului cu privire la fenomenul de bullying din 2016.

Analizând datele comparativ, s-au evidențiat următoarele concluzii:

Cum se reflectă experiența bullyingului în calitate de martor: 

La întrebarea ”Ai văzut întâmplându-se (…)asemenea lucruri? 

• 81% dintre elevi (peste 4 din 5) afirmă că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață. 28% dintre respondenți afirmă că, în unitatea de învățământ pe care o frecventează, au asistat cu  frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații.

Procentele sunt mai mari decât cele indicate de studiul Salvați Copiii din anul 2016, când 73% dintre elevi au spus că asistaseră la astfel de situații în școală, iar frecvențele ridicate fuseseră indicate de 22,7% dintre respondenți.

• În clasă – in 2022, aproape trei sferturi dintre elevi (73%) au spus că asistaseră la astfel de situații în clasă, comparativ cu 58% – în 2016.
• În grupul de prieteni – incidența fenomenului pare a fi mai redusă, jumătate dintre elevi (55%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
• Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre respondenți afirmând că au asistat la astfel de situații, in timp ce proporția celor care indică frecvențe ridicate ajunge, în cazul rețelelor de socializare, la 45% din eșantion.

Cum se reflectă experiența bullyingului în calitate de victimă: 

• Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-ului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații.

Îngrijorătoare este evoluția procentului elevilor care spun că au fost victime ale bullyingului (de la 29% în 2016 la 49% în 2022) 

Cum se reflectă experiența bullyingului în calitate de autor: 

• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării). O creștere față de rezultatele studiului din 2016 se înregistrează și sub acest aspect, dar evoluția nu este nici pe departe la fel de dramatică.

Intervenient de partea victimei

• 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei, peste jumătate (54%) susținând că au adoptat această atitudine des sau foarte des. Remarcăm o ușoară scădere (cu 2 pp) față de rezultatele studiului din 2016.

Intervenient de partea autorului 

• Doar 15% dintre respondenți recunosc că au adoptat o astfel de atitudine, proporția celor care indică frecvențe ridicate situându-se la 3%. În schimb, tendința față de rezultatele analizei de acum șase ani este una îngrijorătoare, în condițiile în care observăm o dublare a procentului celor care admit că au încurajat bullyingul.

Referirea situațiilor de bullying

• Aproape trei sferturi dintre copii (74%) susțin că  discută cu adulții despre situațiile de bullying, dar 22% afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar. Este îmbucurătoare creșterea procentului elevilor care înțeleg să refere situațiile de bullying către un adult. Și această evoluție poate fi atribuită impactului campaniilor de informare și conștientizare. Este important să îi ascultăm cu atenție și să nu irosim oportunitatea de a crea relații de încredere.
• Referirea către un alt copil (Ai cerut altor copii să intervină?) – 57% dintre elevi afirmă că au apelat la colegi pentru a interveni în situații de bullying, dar 24% au recurs la această soluție rar sau foarte rar.

Intervenția adulților (Dacă astfel de lucruri se întâmplă în școala ta, cine ia măsuri/intervine de obicei? – întrebare cu răspuns multiplu, procentele însumate nu reprezintă 100%)

• peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), unii elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.

EXPERIENȚA SALVAȚI COPIII ROMÂNIA

Salvați Copiii România a realizat primul studiu național privind fenomenul bullying-ului în școlile din România, a contribuit semnificativ la adoptarea legislației în domeniu, pornind de la experiența implementării de metodologii complexe în școlile și grădinițele din România.

Din 2019, Salvați Copiii a introdus primul program de prevenire a bullying-ului – Să fim prieteni – Free of Bullying – în mediul preșcolar, care este construit pe valorile toleranței, respectului, grijii față de celălalt și curajului și care are ca obiective îmbunătățirea abilităților socio-emoționale ale copiilor, dar și a abilităților parentale, respectiv creșterea capacității de implicare a părinților în crearea unui mediu familial pozitiv, precum și a competențelor specialiștilor de gestionare a situațiilor conflictuale dintre copii. Această metodologie fundamentată științific, implementată de mulți ani, cu succes, în majoritatea grădinițelor din Danemarca a fost adoptată la nivel de unitate de învățământ în 25 de grădinițe din mediul urban și rural din București, Călărași, Dâmbovița, Suceava, Timișoara și Buzău, acestea fiind dotate cu 120 de valize cu materiale educaționale, iar peste 300 de educatori fiind pregătiți și consiliați.

Din 2016, Salvați Copiii a dezvoltat și implementat programul „Școli fără bullying”. Numai în 2022, organizația a format peste 800 de cadre didactice din 138 de școli pentru aplicarea de metode educaționale bazate pe disciplină pozitivă și implementarea normelor metodologice antibullying. În aceste activități de informare și prevenire, au fost implicați 947 de părinți și 5.626 de copii (din care aproape 800 au devenit ambasadori antibullying în școlile lor). Astfel, Salvați Copiii a facilitat constituirea și funcționarea grupului de acțiune antibullying în 80 de școli partenere, în alte 58 grupul fiind în curs de constituire. (www.scolifarabullying.ro)

[i] Ministerul Educației, 2020. https://www.edu.ro/normele-metodologice-de-aplicare-legii-%C3%AEmpotriva-violen%C8%9Bei-psihologice-bullying-au-fost-publicate-%C3%AEn