România primește 29 de miliarde de euro de la UE: PNRR a fost aprobat

Comisia Europeană a aprobat luni Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, care însumează 29,2 miliarde de euro. Banii sunt împărțiți în două părți egale, una de granturi, cealaltă de împrumuturi.

Din sumă, 41% este alocată pentru investiții și reforme privind mediul și tranziția verde, iar 21% pentru digitalizarea României. Acești bani vor fi acordați în funcție de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul.

În evaluare, executivul european a ținut cont de 11 criterii, dintre care la zece planul României a primit calificativul A, iar al 11-lea calificativul B.

Anunțul privind aprobarea PNRR a fost făcut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă comună susținută împreună cu premierul Florin Cîțu și președintele României, Klaus Iohannis.

Dacă de-a lungul timpului s-au tot strecurat zvonuri în mass-media că planul a fost respins, că nu e complet, că a primit note mici, în sfârșit vedem că astăzi PNRR a fost aprobat de CE. România ar urma să primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi.

Ursula von der Leyden, președintele CE, a declarat azi în cadrul conferinței de presă: „Comisia dă undă verde astăzi Planului Național de Redresare și Reziliență al României, după o evaluare minuțioasă. Sunt trei piloni majori care au fost menționați:

Planul României ne va ajuta să atingem țintele europene privind Green Deal. 41% din bugetul planului susține investiții sustenabile, verzi, de exemplu în transport sustenabil, căi ferate moderne și infrastructură de metrou. Vom vedea în curând nu numai drumuri, ci și puncte de încărcare pentru mașini electrice, pentru transport rutier curat. Vom avea mai mult de jumătate de miliard de euro investiții în producție de energie curată. Această transformare verde nu va lăsa pe nimeni în urmă.

Al doilea cel mai mare pilon este cel privind tranziția digitală, 21%. Va exista un nou cloud guvernamental. Va conecta țara.

Al treilea pilon este investiția într-un sistem de sănătate mai puternic”.

Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, scrie: „Acum avem evaluarea oficială a Comisiei. PNRR-ul României are calificativul maxim A la 10 criterii și B la unul singur. La fel ca planurile Franței sau Germaniei. Și mai mult decât planurile altor state. […] Înainte să se sară că avem un B, vă spun că și Germania are B la costing, a fost o problemă generală europeană cu capacitatea de a evalua costuri ex-ante pentru alocări mamut. De fapt, toate cele 20 de țări ale căror planuri au fost aprobate au primit B la costing”.

Premierul Florin Cîțu a declarat la conferința de presă că „În următorii 5 ani PNRR ne va ajut să implementăm reformele și investițiile pe care ni le-am asumat. Aceasta înseamnă că automat că vom avea o economie puternică de care vor beneficia toți Românii. PNRR-ul Romniei este printre cele 5 cele mai bine finanțate din Uniunea Europeană. Până la sfârșitul anului vom primi pre-finanțarea de 3,8 miliarde de euro”.

Dar trebuie să nu uităm că în următorii ani aceste sume trebuie absorbite pe baza unor decizii bine cumpănite și a unei evaluări continue. În total, 507 sunt la număr jaloanele și țintele (milestones & targets) în PNRR, iar atingerea lor va fi evaluată la fiecare jumătate de an. Dacă nu sunt respectate, întreg programul se poate bloca. Iar pentru aceasta nu putem decât spera în ieșirea clasei politice din nombrilismul propriu, indiferent că e penelist, pesedist, useristo-plusist sau ce mai vrea fiecare. PNRR, în acest moment, ar putea fi un plan de țară.