RADIOGRAFIA GRADULUI DE ABSORTIE A FONDURILOR PNRR și Contribuția Sectorului CONSTRUCȚIILOR
FPSC – FEDERATIA PATRONATELOR SOCIETĂȚILOR DIN CONSTRUCȚII – in calitate de organizație patronală reprezentativă prin lege a Sectorului Constructiilor si constituită din 8 mari organizații patronale de profil (precum PSC, PDR, PPTT, PPC, ARDIMET etc) – a avut in vedere realizarea unui studiu de impact al Sectorului Constructiilor asupra gradului de absortie al fondurilor PNRR, precum si pe rolul central pe care sectorul construcțiilor continuă să îl joace în absorbția fondurilor.
- Cum a evoluat bugetul PNRR (2021–2026)
România a pornit, în 2021, cu un plan de 29,18 miliarde de euro (14,2 mld granturi + 14,9 mld împrumuturi). În decembrie 2023, Consiliul UE a aprobat o reducere la 28,51 miliarde de euro (13,6 mld granturi, incluzând noua componentă REPowerEU de 1,4 mld + 14,9 mld împrumuturi), ca urmare a „ajustării în funcție de creșterea economică” impusă de Comisie — un calcul care a tăiat automat 2,11 miliarde de euro din granturi, parțial compensat prin REPowerEU (261 mil. €) și rezerva de Brexit (43,2 mil. €).
Prin OUG 41/14.08.2025, Guvernul a redus bugetele mai multor proiecte considerate cu risc ridicat de neimplementare — 7 din cele 27 de spitale inițiale au fost scoase din finanțare directă, s-au tăiat fonduri pentru infrastructura energetică blocată în licitații, pentru dotări educaționale supraevaluate și pentru sisteme informatice fără studii de fezabilitate. Bugetul a coborât la 21,4 miliarde de euro (13,5 mld granturi + 7,8 mld împrumuturi).
În urma renegocierii din iulie 2026, România a renunțat la încă 1,3 miliarde de euro din componenta de împrumuturi (de la 7,8 la 6,6 miliarde), reducere operată integral pe partea de credit. Astăzi, bugetul PNRR se situează la 20,1 miliarde de euro.
- Unde suntem acum (septembrie 2026)
Termenul-limită pentru implementarea fizică a măsurilor — 31 august 2026 — a fost atins. Guvernul raportează un grad de absorbție estimat de 90,58% pentru granturi și de peste 95–97% pentru împrumuturi.
Financiar însă, situația e mai prudentă: sumele efectiv încasate de la Comisia Europeană sunt de aproximativ 12,97 miliarde de euro — circa 60% din ținta recalculată de 20,1 mld și doar ~45% din bugetul brut inițial de 28,5 mld.
Pe 14 august 2026 a fost depusă Cererea de Plată nr. 5 — penultima din plan — în valoare de 2,84 miliarde de euro (1,65 mld granturi + 433 mil. împrumuturi), acoperind 75 de ținte și jaloane. Odată validată, absorbția pe granturi poate ajunge la 78%. Această cerere nu este incă validată de Comisia Europeană
Mai rămân de încasat 7,5 miliarde de euro. La nivel național sunt peste 15.000 de proiecte în derulare, dintre care circa 4.500 nu sunt încă recepționate — un risc real de penalizare pentru cele întârziate.
Conform tabloului de bord MIPE (1.09.2026) https://mfe.gov.ro/pnrr-dashboard/ :
– alocări totale 20.106,87 mil. €;
– sume plătite pe proiecte 13.471,32 mil. €;
– sume încasate efectiv de la UE 12.973,69 mil. €, pentru 13.757 proiecte cu contracte și 7.573 beneficiari cu plăți.
- Sectorul Construcțiilor — ponderea reală în PNRR
Din analiza noastră pe baza de date a proiectelor PNRR- Conform tabloului de bord MIPE https://mfe.gov.ro/pnrr-dashboard/ : (valoare totală analizată: 21,1 mld €),
Sectorul Construcțiilor concentrează 9,45 miliarde de euro, adică 44,8% din total — aproape jumătate din întregul PNRR trece prin șantierele noastre; restul sectoarelor (educație, digitalizare, sănătate, sprijin sector privat etc.) însumează 55,2%.
Foarte important pentru realitatea de pe teren: în sectorul constructiilor, valoarea lucrărilor certificate tehnic și efectiv executate— este de 6 miliarde de euro (64% din valoarea contractată), în timp ce sumele efectiv încasate de constructori pentru aceste lucrari sunt la data de 01.09.2026 conform table MIPE de doar 3,1 miliarde de euro (33%). Există un decalaj de aproape 3 miliarde de euro între stadiu fizic a lucrarilor de santier și ce decontarile lucrarilor efectuate constructorilor de catre autoritatile contractante — o presiune de lichiditate reală asupra companiilor din sector.
- Repartiția pe județe (total PNRR, toate componentele)
Proiectele cu acoperire națională (autostrăzi, cale ferată, scheme-cadru) reprezintă cea mai mare parte din PNRR (42,6%).
Dintre județe, Bucureşti conduce detașat cu 10,1% din total, urmat de Cluj (2,7%), Iași, Timiș, Constanța, Mureș și Bihor — fiecare cu peste 400 mil. €. La polul opus, cele mai mici valori sunt în Brăila, Giurgiu și Ialomița (sub 115 mil. € fiecare). Din perspectiva execuției financiare, Constanța și Giurgiu rămân cele mai în urmă (15–17%), în timp ce Suceava, Maramureș și Galați depășesc 42%.
| Județ / arie | Valoare (mil. €) | % din total PNRR | Progres tehnic | Progres financiar |
| Național (autostrăzi, cale ferată, proiecte-cadru) | 8.994,7 | 42,63% | 63,6% | 31,1% |
| București | 2.121,7 | 10,06% | 57,2% | 33,6% |
| Cluj | 566,6 | 2,69% | 58,7% | 27,3% |
| Iași | 542,8 | 2,57% | 57,8% | 33,8% |
| Timiș | 537,6 | 2,55% | 33,7% | 23,4% |
| Constanța | 527,2 | 2,50% | 56,2% | 15,7% |
| Mureș | 405,9 | 1,92% | 52,1% | 23,2% |
| Bihor | 399,4 | 1,89% | 58,1% | 29,9% |
| Suceava | 371,1 | 1,76% | 69,5% | 48,0% |
| Dolj | 325,4 | 1,54% | 69,4% | 24,1% |
| Galați | 324,0 | 1,54% | 70,3% | 42,5% |
| Sibiu | 288,1 | 1,37% | 63,7% | 32,0% |
| Buzău | 266,3 | 1,26% | 47,8% | 18,7% |
| Maramureș | 260,0 | 1,23% | 70,8% | 42,5% |
| Brașov | 251,5 | 1,19% | 47,4% | 23,8% |
| Alte 28 de județe (cumulat) | 4.915,3 | 23,30% | 64,6% | 35,7% |
Concluzia noastră rămâne aceeași: sectorul construcțiilor duce în spate cea mai mare parte a PNRR, dar decalajul dintre lucrările executate și sumele efectiv recuperate de la UE afectează direct lichiditatea companiilor de constructii active pe piața construcțiilor .
De aceea susținem accelerarea recepțiilor, aplicarea corectă a recepțiilor parțiale prevăzute de Legea 141/2026 și o pregătire reală, din timp, pentru exercițiul financiar european 2028–2034.