Reprezentanții firmelor de construcții din Iași spun că scenariul cel mai plauzibil arată că vor fi mai puține contracte și mai puțini bani europeni. Inginerul Gheorghe Baean, director tehnic la Iasicon, o importantă companie de construcții din Iași, atrage atenția: mai grav decât recesiunea tehnică este exodul muncitorilor către alte țări ale Uniunii Europene, acolo unde sunt mai bine plătiți.

Cât despre marea problemă a bugetului, directorul tehnic al companiei de construcții din Iași crede că soluția e simplă: toți să ne plătim datoriile la stat. Oamenii de afaceri din domeniul IT spun și ei că mai periculoasă decât recesiunea tehnică este inteligența artificială.

Gabriel Mardarasevici are în portofoliu câteva companii din domeniul IT și a explicat: „În general, recesiunea tehnică, exact cum sună și cuvântul, nu e întotdeauna o recesiune clasică. Ea este cumva contextualizată de la un trimestru la altul și, în fine, cam asta e. Momentan, mă pot pronunța în afacerea pe care o conduc, de acolo îmi iau eu informațiile. Lucrurile sunt încă stabile. Proiectele IT pe care le avem contractate nu sunt contractate în ultimele 2-3 luni de zile, ci vin chiar de cu un an de zile în urmă, poate cu 2 ani de zile. Și altele sunt astăzi în procedură de contractare. Nu simțim recesiunea tehnică, dar ne uităm cu preocupare la tot ceea ce se întâmplă în economie, pentru că clienții noștri din economia reală vin. Onest, dacă îmi permiteți, mai mare preocupare decât recesiunea tehnică o avem în zilele astea în a înțelege impactul — toată lumea vorbește — a inteligenței artificiale, care aleargă cu pași așa de mari. Încât ceea ce era valid acum 6-7 luni de zile, astăzi s-ar putea să fie cu totul și cu totul altfel. Procesele sunt fabuloase și uneori aproape greu de înțeles și de noi, și de colegii mei mai buni tehnicieni decât mine în amplitudinea lor.”

„Se simte o tensiune în societate și asta normal că duce la mai puțin curaj în a face credite, în a iniția noi investiții”

Lucian Grecu, cu afaceri în Horeca și sectorul imobiliar, analizează conceptul de scădere economică.

„Recesiunea tehnică, ceea ce înseamnă două luni cu PIB negativ, ca să spunem așa. E o expresie cam ciudată, creștere negativă. Creșterea teoretic nu prea poate fi negativă. În fine, ce se întâmplă de fapt? Măsurile luate de guvernul Bolojan încep să-și arate și partea negativă, sau deocamdată numai partea negativă. Cele pozitive au avut grijă guvernanții să se laude că a crescut deficitul bugetar și, mă rog, nu știu ce au mai realizat. Cum se manifestă? E destul de simplu. Este o stare de așteptare temătoare, ca să zic așa, din partea tuturor celor care sunt implicați în medii de afaceri, dar chiar și din partea salariaților simpli. Adică oamenii țin mai mult de bani, evită cheltuielile care nu sunt strict necesare, firmele la fel. Se simte o tensiune în societate și asta normal că duce la reducerea cheltuielilor, la mai puțin curaj în a face credite, în a iniția noi investiții și așa mai departe. O stare generală de neliniște și de teamă. Trebuie să recunoaștem, să fim corecți în a recunoaște ce simțim fiecare dintre noi, de fapt”, a subliniat Lucian Grecu.

” Nu s-au cheltuit banii în educație, sănătate sau siguranță publică și națională, ci s-au cheltuit banii pe sinecuri”

La rândul lui, președintele Camerei de Comerț și Industrie din Iași, Paul Butnariu, subliniază că tabloul nu este prea roz.

Paul Butnariu a explicat: „Este un tablou care ține cont de realismul Camerei de Comerț și analizele pe care le facem noi. Percepția este că, din punct de vedere economic, încercăm să ne adaptăm la această situație. Cert este că există o marjă mare de nemulțumire în mediul antreprenorial, nu atât datorită măsurilor care au bulversat anul trecut — eu știu, taxele și impozitele generale — ci datorită acestei instabilități din punct de vedere a măsurilor pe care ar trebui să le ia un guvern rațional și un guvern responsabil. Adică, nu doar mărirea taxelor, ci și scăderea cheltuielilor bugetare. Noi am ajuns în această situație nu din motive de criză economică, ci din motive de exacerbare a cheltuielilor bugetare, cheltuieli ineficiente bugetare. Pentru că nu s-au cheltuit banii în educație, sănătate sau siguranță publică și națională, ci s-au cheltuit banii pe sinecuri și pe tot felul de plăți ineficiente. Până la urmă, mediul de afaceri se adaptează la ceea ce înseamnă impozite și taxe, și mai ales dacă va veni și un pachet de stimulente economice, așa cum tot amenință guvernul”. Președintele Camerei de Comerț și Industrie din Iași, Paul Butnariu a încheiat : „Sperăm să putem relua trendul de creștere economică. Avem, din cele 26.000 de entități comerciale înregistrate în județul nostru ca fiind active, peste 20-21.000 sunt microîntreprinderi, ceea ce înseamnă o mare flexibilitate de adaptare și o posibilitate de a ieși din această mini-criză economică, din această recesiune tehnică, și a încerca să ne facem afacerile în continuare.”

Președintele Camerei de Comerț și Industrie din Iași, Paul Butnariu, a prezentat și cifrele care arată cum a evoluat mediul de afaceri din Iași în 2025: 915 firme suspendate, 250 în insolvență și 6.500 de companii nou-înființate.