Prof. Dr. Vasile STOLERU, Prorector USV Iași: Studenții noștri, pregătiți pentru viitor
Înaintea admiterii din 2025, Universitatea de Științele Vieții se bucură de un interes tot mai mare din partea absolvenților de liceu din zona de Nord-Est a României. Dovadă stă succesul Școlii de Vară 2025, unde tinerii elevi au avut ocazia să experimenteze timp de o săptămână viața de student la USV, cu toate cheltuielile suportate de universitate. Radio HIT l-a invitat pe Prof. Dr. Vasile STOLERU, Prorector cu activități sociale, la o discuție despre studenții anului 2025 și viziunea universității.
Prof. Dr. Vasile STOLERU: Observăm că tinerii își fac tot mai mult auzită vocea. Personal, nu consider normală limitarea accesului la bursele pentru educație, un lucru care nu ar trebui să se întâmple nicăieri. Elevii de liceu, de gimnaziu, cei din preuniversitar sau studenții nu sunt responsabili pentru aceste deficite bugetare la nivel național. Dimpotrivă, o societate educată este esențială pentru a pregăti viitorul; societățile civilizate sunt, în general, societăți educate.
Strict referitor la domeniul nostru, cred că în prezent există numeroase oportunități pentru tinerii care urmează învățământul agronomic, medical, veterinar, știința alimentelor, biologia sau biotehnologia. Acestea sunt domenii actuale pentru care trebuie să pregătim viitoarele generații. În discuțiile noastre cu studenții, pe lângă transmiterea cunoștințelor specifice, încercăm să-i învățăm să se adapteze rapid la schimbările cotidiene – fie că vorbim de nivel legislativ, tehnologic sau educațional, dar și de condițiile de mediu aflate într-o continuă transformare. Trebuie să fim pregătiți să facem față acestor provocări, transformând neajunsurile în oportunități.
Discutăm mult despre problema risipei alimentare și despre posibilitățile de a reutiliza o parte din aceste deșeuri. Avem, de asemenea, o cantitate mare de resturi vegetale. Trebuie să învățăm să le transformăm în compost sau în alte produse benefice. Asistăm la o accelerare a tehnologiilor avansate și trebuie să ne adaptăm acestor noi condiții, angajând tineri deschiși către aceste aspecte. La sfârșitul anului, fiecare inginer și medic veterinar face o evaluare și vede rezultatul investiției sale – mult sau puțin. Astfel, trebuie să identificăm tehnologiile cele mai adaptate.
Noi, la Universitatea de Științele Vieții, lucrăm cu organisme vii, fie că sunt microorganisme invizibile, fie că sunt plante sau animale. În acest context, trebuie să înțelegem că majoritatea acestora nu vorbesc, nu spun ce le doare. Asta nu înseamnă că ar trebui să le tratăm ca atare. Responsabilitatea este atât a agronomului și a horticultorului, cât și a medicului veterinar, care de multe ori este pus în situația de a lupta cu agenți patogeni, unii chiar necunoscuți sau invizibili. Nu putem distruge culturile sau ucide animalele doar pentru că nu știm ce să facem; trebuie să căutăm soluții.
Radio HIT: Cum vedeți integrarea inteligenței artificiale în acest domeniu? E drept, nu poate lucra Pământul!
Prof. Dr. Vasile STOLERU: Deși nu poate lucra direct pământul, inteligența artificială ne poate ajuta semnificativ prin intermediul soft-urilor și sistemelor specializate. De exemplu, poate contribui la reducerea cheltuielilor per hectar în cazul tratamentelor fitosanitare sau la diminuarea utilizării îngrășămintelor, indiferent de natura lor, printr-un diagnostic corect. De asemenea, putem folosi IA pentru a stabili diagnostice precise la animale sau pentru a efectua operații chirurgicale complexe cu ajutorul unor sisteme avansate.
Prin urmare, inteligența artificială este binevenită în domeniul nostru, dar trebuie utilizată corespunzător. Nu putem lăsa tractorul, mașina sau drona să funcționeze autonom. O mică eroare sau un reglaj incorect pot duce la pagube. De exemplu, o scanare incompletă a solului sau a unei specii, urmată de aplicarea unui erbicid, riscă să afecteze și cultura vecinului.
Radio HIT: Când se înscriu la facultate, când își aleg specializările, știu în mare măsură tinerii ce vor? Sau în anul doi își dau seama că ar vrea altceva?
Prof. Dr. Vasile STOLERU: Există o mică disfuncționalitate, care pleacă în special de la liceu, legată de componenta de consiliere educațională. Ministerul și inspectoratele școlare nu au abordat niciodată serios problema centrelor de consiliere. Știm că toate liceele au consilieri educaționali, dar de cele mai multe ori este vorba de o singură persoană pentru un liceu cu mii de elevi și 50-60 de clase. Nici măcar dacă ar dori să viziteze fiecare clasă o singură dată pe an, pentru jumătate de oră, un consilier nu ar avea posibilitatea.
În acest context, consider că diriginții sunt, în primul rând, consilieri foarte buni. Liceele ar trebui să dezvolte proiecte de mentorat și tutoriat pentru cadrele didactice. Nu ar fi niciun impediment dacă un cadru didactic ar participa la sesiuni de consiliere sau la o conversie profesională pe domeniul respectiv, deoarece acest lucru l-ar ajuta enorm în relația cu elevii. Într-o clasă, 30 de copii înseamnă 30 de idei. Există posibilitatea ca un tânăr, având în vedere inteligența și pregătirea actuală, să-și aleagă cariera și parcursul academic încă din clasa a XI-a, știind exact ce vrea să facă în clasa a XII-a. Ar fi ideal ca, odată înscris la facultate, să se intereseze din timp despre specializarea aleasă.
Noi am prevăzut această nevoie și, de patru ani, organizăm Școala de Vară la universitate. Anul acesta am avut 106 elevi, deși inițial ne propusesem un maxim de 100 pentru a putea lucra eficient cu ei, împărțiți pe grupe, pentru a vedea cursuri și obiectivele universității. Nu am putut refuza tineri veniți din Miercurea Ciuc, Ploiești, Brăila, Constanța, Focșani, mai ales că unii erau strict interesați de o anumită specializare. Toți au dorit să vadă cum se desfășoară activitatea, discutându-se despre discipline, planuri de învățământ și menirea fiecărei specializări, de exemplu, ce trebuie să cunoască un medic veterinar.
Lucrăm intens prin Centrul de consiliere și orientare din universitate. Există situații în care studenții conștientizează abia la sfârșitul semestrului că modalitatea de susținere a examenelor nu mai este ca la liceu, unde erau „ținuți în priză” săptămânal, și se trezesc că trebuie să învețe materia unui semestru întreg. Astfel de situații apar, dar le-am redus considerabil.
Radio HIT: Aveți programe remediale și burse!
Prof. Dr. Vasile STOLERU: Avem programe remediale, dar am venit și cu un proiect, „Fii primul student” sau „Primul student din familie”, prin care ne-am extins aria de activitate și la licee. Avem licee partenere cu care lucrăm, pe care le consiliem. Sunt tineri care își doresc și își găsesc vocația, iar universitatea îi va ajuta să finalizeze cu succes.
Ne aflăm în plină perioadă de admitere la universitate. Am separat calendarul admiterii pentru masterat de cel pentru licență, examenele de licență fiind susținute mai devreme. Admiterea la masterat a început și așteptăm finalizarea ei. După afișarea rezultatelor de la Bacalaureat, vom demara și activitatea de admitere la programele de licență.
În peisajul educațional românesc, învățământul agronomic joacă un rol vital în formarea specialiștilor necesari pentru un sector agricol modern și sustenabil. În ultimii ani, interesul pentru domeniile Științelor Vieții a crescut constant, impulsionat de provocările globale legate de siguranța alimentară, schimbările climatice și nevoia de inovație în agricultură și medicină veterinară. Instituțiile de învățământ superior, precum Universitatea de Științele Vieții din Iași, se adaptează continuu pentru a pregăti tineri capabili să răspundă acestor cerințe.
Procesul de admitere în universități, inclusiv cele cu profil agronomic, a evoluat, căutând să atragă candidați pasionați și pregătiți. Un accent tot mai mare se pune pe consilierea vocațională încă de la nivel liceal, pentru a-i ajuta pe elevi să-și aleagă un parcurs academic și profesional în concordanță cu aptitudinile și interesele lor. De asemenea, universitățile investesc în programe de familiarizare cu mediul academic, cum ar fi școlile de vară, oferind o perspectivă reală asupra vieții de student și a specializărilor disponibile.
Integrarea tehnologiilor avansate, inclusiv a inteligenței artificiale, în curricula universitară reflectă angajamentul instituțiilor de a oferi o educație relevantă, care să doteze viitorii absolvenți cu abilitățile necesare pentru a naviga într-o piață a muncii în continuă schimbare. Astfel, învățământul agronomic nu mai este doar despre tradiție, ci și despre inovație, sustenabilitate și adaptare la viitor.