Prof. Dr. Doina Azoicăi: „Respectarea protocoalelor este esențială. Nicio unitate medicală nu este complet ferită de riscuri”

În urma deceselor recente survenite la Spitalul de Copii “Sf. Maria” din Iași, provocate de un focar cu bacteria Serratia marcescens, au apărut întrebări firești: Cum este posibil un asemenea incident la mai puțin de doi ani de la reabilitarea și modernizarea spitalului?

Prof. Dr. Doina Azoicăi, medic primar epidemiolog și șefa Disciplinei de Epidemiologie de la UMF Iași, explică într-un interviu Radio HIT, de ce Serratia nu este o prezență ieșită din comun în mediul spitalicesc, de ce este esențială respectarea protocoalelor și cum pot fi prevenite situațiile tragice în care bacteriile oportuniste devin letale.

Ce trebuie să știm despre Serratia și cum a fost posibil să apară un focar de infecție la mai puțin de 2 ani de la finalizarea unor lucrări de reabilitare și modernizare a spitalului?

Sigur, plecăm de la un lucru care este cert. Noi nu trăim într-un mediu steril. Indiferent dacă vorbim despre viața noastră în comunitate sau vorbim despre situația unităților medicale și, în special, a spitalelor.

Deci, suntem într-un mediu în care conviețuim pentru că asta este, de fapt, nuanța. Conviețuim cu foarte mulți alți agenți patogeni sau conviețuim cu agenții patogeni bacterii, fungi, virusuri, paraziți. Deci, această Serattia este o bacterie oportunistă.

Deci, ea există. Nu o vedem noi, nu o identificăm noi. Sunt situații în care sunt persoane, nu neapărat din mediul spitalicesc, dar sunt persoane purtătoare, nazofaringiene sau intestinale, alți germeni, dar vorbim despre Serattia în momentul de față.

Și totuși, chiar dacă sunt colonizate, pentru că asta este noțiunea de colonizat, nu prezintă semne clinice de boală. În momentul în care un astfel de microorganism contaminează un organism uman susceptibil, vulnerabil, cum sunt și copiii, dar și adulții, mai ales în condiții în care prezintă comorbidități, și aici cancer, terapie imunosupresoare, spitalizari de lungă durată, post operator, atunci această bacterie, binecunoscută de fapt de ani de zile, devine patogenă. Deci noțiunea este de bacterie oportunistă.

Când întâlnește organisme vulnerabile, atunci capătă agresivitate și vizează apariția unor astfel de îmbolnăviri.

Cum se întâmplă după 2 ani de la reamenajarea spațiilor în spital să apară această bacterie?

Ea probabil că a existat și înainte, există și acum, chiar după o foarte riguroasă reamenajare a spațiilor și igienizarea spațiilor, pentru că, repet, nicio zonă, fie din comunitate, fie din spital, nu este sterilă.

Cu toate acestea, practic, faptul că nicio zonă nu este sterilă, exonerează de orice responsabilitate instituția Spitalului de Copii?

Eu nu vorbesc de responsabilitatea instituției Spitalului de Copii. Eu vorbesc de faptul că trebuie în mod special, nu numai Spitalul de Copii, orice spital, orice unitate medicală, și un cabinet de medicină de familie, dacă vreți, să respecte toate protocoalele și să respecte toate reglementările care sunt în vigoare. Orice spital are un sistem de protocoale și proceduri care trebuie riguros urmărite.

Calitatea supravegherii epidemiologice și calitatea actului medical, având în vedere inclusiv diminuarea riscului și probabilității de producere a acestor situații, trebuie foarte bine cunoscute de toată lumea, inclusiv de populație. Pentru că dacă populația, aparținători sau alte categorii de persoane care se adresează Spitalului nu respectă niște reguli de igienă și niște reguli de bună practică, atunci este foarte greu să menținem un mediu cu siguranță crescută. Deci, noi nu facem decât să respectăm, să aplicăm niște reguli pe care tot noi le-am structurat, le-am creat, astfel încât în balanța aceasta între agresivitatea agenților patogeni și lipsa riscului major de apariție de astfel de evenimente să existe un avantaj pentru organismul uman.