Primăria Municipiului Iași caută șoferi pentru Compania de Transport Public în Republica Moldova
Zeci de tramvaie și autobuze electrice au ajuns la Iași prin PNRR, dar nu are cine să le și conducă. Primarul Municipiului Iași atrage atenția că marile șantiere ale autostrăzilor din Moldova și Spitalul Regional de Urgențe de la Iași, unde lucrările pentru organizarea de șantier sunt prognozate să înceapă la 29 aprilie, vor adânci criza de forța de muncă. Șeful municipalității ieșene consideră că o convenție între ministerele muncii din Republica Moldova si România prin care să acorde permis de muncă doar pe teritoriul țării noastre ar fi soluția. Primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, intervievat de Violeta Cincu.
E o criză prognozată pentru că vor veni și alte mijloace de transport în comun. Deja, celelalte mijloace de transport în comun consumă din forța de muncă specializată, șoferi, și trebuie să prognozăm tot ce se va întâmpla în perioada următoare, ținând cont și de celelalte evenimente din județul Iași, din regiunea de Nord-Est și am aici în vedere demararea unor șantiere masive de autostradă, spital regional și sală polivalentă. Asta înseamnă transport de personal, oameni calificați pentru diverse categorii de utilaje, inclusiv cei care fac parte din rândul șoferilor profesioniști.
Am adus în discuție o resursă umană deosebit de importantă care ar putea să își rotunjească veniturile foarte bine venind dinspre Republica Moldova spre România și găsirea unor convenții de lucru astfel încât calitatea de șofer profesionist să nu fie strâns legată de cea de cetățean al României.
Considerați că Republica Moldova are un bazin de forță de muncă care ar putea salva multe instituții din Iași.
Eu zic că da și nu mă refer doar la șoferi. Șoferii sunt categoria profesională care a atras atenția în ultima perioadă. Salariile sunt mult diferite de ce poate oferi Republica Moldova și ce putem oferi noi. Trebuie doar să găsim o cale cât mai rapidă prin care această forță de muncă să nu migreze către Est, la salarii mici, ci către Vest.
În România, salariile sunt mai mari, iar limba poate fi un avantaj foarte bun. S-a mai discutat această problemă și cu alte categorii de muncitori din domeniul de construcții, agricultură, unde ar trebui să fim mai permisivi și să negociem mai rapid convențiile dintre cele două state.
Care sunt pașii concreți care ar trebui făcuți?
În primul rând, cred că demersurile trebuie să înceapă între ministerele muncii. Sunt convins că acum, Republica Moldova nu are un nivel de atractivitate foarte mare pentru șoferii profesioniști și datorită faptului că programele de investiții vor veni peste vreo doi ani acolo. Am putea profita noi de prezența lor în câmpul muncii să-i ajutăm. Ei nu ar trebui să se ducă mai departe de România, nefiind cetățeni ai comunității europene și să rămână în România pe o perioadă bine pusă la punct, cu posibilitatea prelungirii ei, așa cum se întâmplă ș în convențiile dintre alte state.
Ca primar, veți porni demersurile pentru încheierea unor protocoale de lucru între ministerele muncii dintre România și Republica Moldova? Cine ar trebui să facă primul pas?
Ca primar, eu am mai început o dată chestiunea aceasta, atunci când era o criză foarte mare de muncă în domeniul construcțiilor și eu nu înțelegeam de ce suntem așa de pasivi și nu ajutăm forța de muncă moldovenească să vină în România, să nu mai fugă spre est sau alte țări. Voi face acest demers, într-o manieră rezonabilă, dar sunt convins că acest gând al nostru va fi ușor de înțeles de către guvernanții de pe ambele maluri ale Prutului și poate se transformă într-un rezultat cât mai repede.
Iașul are una din cele mai mari comunități a cetățenilor din Republica Moldova care au și cetățenie română.
Este adevărat și datorită faptului că Iașul a rămas poarta de intrare spre comunitatea europeană pentru toți cei care visează spre democrație. Mulți dintre ei au venit aici să își păstreze o soartă pe termen lung pentru că au cumpărat locuințe sau au făcut studii. Privesc și ei mai departe de România, către vest, dar cred că în acest moment, creșterea nivelului de trai, echilibrarea nivelului de salarizare între est și vest la nivelul costurilor, face să crească atractivitatea.
Cred că această convergență de culturi și că avem o platformă istorică comună nu poate fi decât favorabilă lor și nouă. Apropierea de casă, faptul că abandonul față de familie ar fi mai mic, ar fi păcat să nu profităm împreună de această oportunitate.