Portul pe uscat, o șansă pentru dezvoltarea regiunii de Nord Est a României!
Declarația îi aparține directorului Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord Est. Vasile Asandei spune că acest concept de port uscat este o realitate în multe țări ale Uniunii Europene, cum ar fi, de exemplu, Germania, dar poate fi regăsit și în Satele Unite. Portul pe uscat este un spațiu de servicii care realizează, într-o locație diferită de portul maritim, toate procesele birocratice. Directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord Est, Vasile Asandei, subliniază că portul pe uscat devine și o necesitate pentru regiunea de Nord Est a României în contextul viitoarei reconstrucții a Ucrainei, dar și a integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord Est, Vasile Asandei, în dialog cu Violeta Cincu.
Deși pare un concept complet nepotrivit, cum adică portul uscat!? El există în realitate și poate fi explicat foarte simplu. Este vorba de un spațiu de servicii care realizează, într-o locație diferită decât portul maritim, toate procesele birocratice. Haideți să ne imaginăm următorul aspect. Un tren plin cu containere pentru export merge în portul Constanța și acolo, imediat ce intră în port, urmează niște formalități vamale, birocratice, de văzut, verificat, vămuit, stabilit traseul-circuit. După care marfa aceea, după ce a trecut prin aceste formalități, se încarcă pe vapor și pleacă la destinația respectivă. Munca aceea de formalități poate fi făcută acolo, în port sau poate fi făcută în altă parte, respectiv pe un asemenea port pe uscat, care poate fi la 100-200 km de port.
Credeți că acest port pe uscat poate fi o șansă pentru dezvoltarea regiunii de Nord-Est a României?
Bineînțeles că da. Imaginați-vă un asemenea areal de servicii, care ar putea să fie un spațiu de 100 de hectare, în care toate mărfurile intră și fac acele formalități. Poate avea și alte funcțiuni. Spre exemplu, firmele pot avea depozite acolo sau pot să-și creeze linii de diverse servicii. Asta înseamnă că un asemenea areal de servicii poate fi un centru care să iradieze dezvoltare. Haideți să ne gândim, spre exemplu, că odată cu războiul din Ucraina a apărut nevoia unor hub-uri în apropierea graniței cu Ucraina, care să faciliteze așa ceva. Deci, în mod clar, un proiect de asemenea anvergură ar pune în centru atenției regiunea de Nord-Est, cu mult mai mult decât o face în prezent, mai ales că ar deservi atât regiunea, cât și o parte din Ucraina și Republica Moldova.
Cum vedeți transformarea acestui concept de port uscat în realitate? Care sunt pașii care ar trebui parcurși și care ar fi avantajele pentru județele Moldovei?
Eu am demarat niște discuții informale cu reprezentanți ai Ministerului Transportului. Deci primul pas este acesta, de a pune în acord actorii guvernamentali, Ministerul Transporturilor, Portul Constanța și actorii din regiune. Dacă acești actori ajung la concluzia că merită făcut un asemenea demers, e nevoie ulterior de purces pur și simplu la lucru. Trebuie depistat un teritoriu, o zonă, o porțiune de teren. Trebuie făcute niște aranjamente juridice, trebuie văzută sursa de finanțare pentru un asemenea port, interesul actorilor publici sau privați. Desigur, ar dura probabil un timp, mă gândesc la doi ani în care un asemenea port ar putea fi pus în practică. Dacă vorbeam de beneficiile pentru regiune sau județele în care se va întâmpla. În primul rând, ar fi o dezvoltare a activității economice în zona respectivă și o facilitate pentru actorii privați.
Am putea spune că dacă autostrada către Târgu Mureș ar lega regiunea noastră de vestul țării și a Europei, acest concept de port pe uscat leagă regiunea de toată lumea prin transportul maritim.
Dacă privim și către perspectiva în care războiul va lua sfârșit, va începe reconstrucția Ucrainei.
Gândiți-vă ce aflux de mărfuri, servicii, materiale, mijloace de transport ar trebui să se producă către Ucraina pentru reconstrucție. Și nu numai reconstrucția Ucrainei! Trebuie să luăm în calcul și probabilitatea ca Ucraina și Republica Moldova să devină membre ale Uniunii Europene. Deci, integrarea aceasta în sine presupune un efort de dezvoltare foarte mare. Poziționarea noastră geografică ne-ar face ca tot acest efort imens să fie mai degrabă structurat, ca să zicem așa.
Ar fi practic, dacă devine realitate, primul port uscat din România.
Da, bineînțeles, ar fi primul port pe uscat din România. Unul din obiective, apropo de pașii de care vorbeam mai devreme, pentru noi este să ne și informăm și deja am cerut informații din Germania și în Statele Unite, legate, de felul în care funcționează asemenea structuri.