Nu citim, devenim pasivi, victime sigure ale manipulării și prizonieri pe rețelele sociale
Nu citim, devenim pasivi, victime sigure ale manipulării și prizonieri pe rețelele sociale. Este opinia sociologului ieșean, Ștefan Cojocaru, profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Institutul National de Statistică a publicat date conform cărora peste 11 milioane de români au declarat că nu au citit nicio carte în ultimul an. Motivele sunt legate de lipsa timpului sau pentru că nu au fost interesați să citească. Deși tehnologia a avut un impact semnificativ asupra activității de citit, doar una din trei persoane de 16 ani și peste au declarat că au citit cărți în ultimul an. Cât de îngrijorătoare sunt datele INS?
Extrem de îngrijorător, pentru că asta dacă calculăm 11 milioane din populația care e în România, care trăiește în România, e extraordinar de mult. Dacă din populația totală, noi scădem elevii-studenți, vom vedea de fapt, că peste 90% din populația de România nu a citit nici măcar o carte.
Explicațiile țin de impactul tehnologiei și de lipsa de timp. Sunt explicații veridice sau pur și simplu nu ne mai interesează cititul?
Cu siguranță dezvoltarea tehnologiei, de exemplu, a platformelor de streaming sau social media afectează cititorul și stilul de viață extrem de accelerat, iar individul are impresia că nu are suficient timp pentru a aloca cititului. Ori aceasta duce la reducerea nivelului de informare, pentru că foarte mulți preferă, de exemplu, să folosească aceste canale de social media unde nu întotdeauna informațiile sunt verificate, adevărate, credibile.
Potrivit Institutului Național de Statistică, 39% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani au declarat că nu sunt interesate să citească. Care e impactul asupra dezvoltării persoanei?
Devenim din ce în ce mai pasivi, în sensul că primim informațiile fără a căuta și a exersa capacitățile pe care le are creierul uman și atunci devenind pasivi, vom ajunge în final o la o stare de pasivitate din toate punctele de vedere, adică devenim din ce în ce mai idioți.
Cei mai dezinteresați de lectură par să fie românii cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani în proporție de 40%. Aici motivul sau explicația nu mai constă în lipsa timpului.
Nu e o problemă de timp, e o problemă legată de conectarea la societatea actuală. Pe de altă parte, scriiturile nu și-au adaptat, nu s-au mulat pe nevoile pe care le are această categorie de populație. Pentru că cumperi cărți, sunt tipărite tot cu font mic și atunci nu e o plăcere să citești aceste cărți pentru că devine un chin, în loc să devină o plăcere.
În ce măsură, absența lecturii ne afectează abilitățile de concentrare, descriere, de comunicare?
Ne afectează pentru că devenim pasivi. Noi nu mai reflectăm asupra lucrurilor, nu mai trăim în prezent, iar asta face să devenim fie depresivi, fie anxioși, ori este un cerc vicios, pentru că în momentul în care devin depresiv sau anxios nu te mai interesează lucrurile care se întâmplă în jurul tău. Iar lectura e o formă extraordinară de a alimenta imaginația. Adică tu ești în prezent cu ceea ce faci, dar în același timp, imaginația este activată, ori imaginația noastră este din ce în ce mai ocupată cu imaginațiile altora, adică cu ideile, imaginile pe care le prezintă alții, adică nu mai lucrăm suficient, profund, cu creierul nostru și cu viața personală.
În același timp, vedeți campanii structurate și cu impact pentru a încuraja cititul în rândul elevilor, al tinerilor?
Foarte puține, adică deja când iei contact cu astfel de campanii care sunt promovate în presă sunt excepții, adică devin lucruri fenomenale, extraordinare, faptul că un profesor a dezvoltat un club pentru încurajarea lecturii, când această activitate ar trebui să fie permanentă în fișa postului cadrului didactic.