Motivele pentru care BEC a respins duminică înregistrarea Alianței Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei
Liderii ADU au invocat un ”abuz” al BEC, pe motiv că există o decizie executorie prin care Tomac ar trebui validat ca președinte. Acum, decizia finală e la Curtea Supremă. Vezi mai jos cele mai importante momente din acest scandal politic.
Aprilie 2023. La Tribunalul București începe procesul care trebuie să decidă cine e președintele PMP. Cristian Diaconescu, fost ministru PSD al Justiției și fost șef al cancelariei președintelui Traian Băsescu, a contestat în instanță congresul PMP care l-a desemnat pe Eugen Tomac drept președinte al PMP.
18 decembrie decembrie 2023. Liderii USR, PMP și Forța Dreptei au anunțat public formarea Alianţei Dreapta Unită și au spus că alianța electorală va participa cu liste comune la toate cele patru alegeri din 2024. La acel moment nu exista o rezolvare a situației din PMP.
2 februarie 2024. Tribunalul București a hotărât că Eugen Tomac trebuie înscris ca președinte PMP în Registrul Partidelor Politice – operat tot de Tribunalul București. Hotărârea tribunalului nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel București, dar Eugen Tomac a susținut că este executorie. Experți în drept consultați de G4Media că e vorba despre o hotărâre executorie.
29 februarie 2024: PMP a transmis o cerere președintelui Tribunalului București în care arată că în Registrul partidelor politice nu a fost înscris Eugen Tomac ca președinte, la aproape o lună de la decizia executorie a instanței. PMP arăta în acea scrisoare că dacă nu va fi operată modificarea în Registrul partidelor, ”vom proceda la punerea acesteia in executare printr-un executor judecatoresc”.
Duminică, 17 martie 2024. Reprezentantul PSD în BEC, Victor Mocanu, a depus la Biroul Electoral Central un punct de vedere în care cere respingerea Alianței Forța Dreptei, pe motiv că Eugen Tomac, cel care a semnat protocolul alianței, nu este trecut în Registrul partidelor politice ca președinte al PMP.
Duminică, 17 martie 2024. Biroul Electoral Central, format din judecători, reprezentanți ai partidelor politice și reprezentanții Autorității Electorale Permanente (inclusiv Toni Greblă, președintele AEP, fost parlamentar PSD) a adoptat decizia de respingere a protocolului Alianței Dreapta Unită. Unicul motiv invocat în decizie este faptul că Eugen Tomac nu apare ca președintele PMP în Registrul partidelor politice, la o lună și jumătate după decizia executorie a Tribunalului București.
Luni, 18 martie 2024. Liderii Alianței Alianței Forța Dreptei au depus la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) o contestație la decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge protocolul Alianței. Ei invocă o decizie a Curții Supreme din 2019 într-o situație similară, când Biroul Electoral Central respinsese Alianța USR PLUS pe motiv că Dan Barna nu figura ca președinte al USR în Registrul partidelor politice.