”Cât priveşte starea de pericol pentru ordinea publică, se impune a se preciza că, potrivit jurisprudenţei C.E.D.O., aceasta trebuie înţeleasă într-un sens mai larg, prin prisma reacţiei colective faţă de o anumită stare de fapt, reacţie care ar putea produce perturbări la nivelul disciplinei publice, al respectului faţă de lege, stimulând temerea că împotriva unor fapte de corupţie comise de persoane cu pregătire superioară, organele statului nu acţionează cu fermitate şi nu sancţionează corespunzător un asemenea comportament ilicit”, se arată în movitare.

Instanţa mai consideră că, analizând motivul privitor la prezervarea ordinii publice, Curtea Europeană admite că, prin reacţia publicului la săvârşirea lor, anumite infracţiuni (precum cele de faţă) ”pot suscita o tulburare socială de natură să justifice o detenţie provizorie, cel puţin pe o perioadă de timp”.

Curtea de Apel Bucureşti a mai constatat că faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii ”sunt de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii, dat fiind domeniul de activitate în care s-a plasat contextul infracţional, măsura arestării preventive fiind necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal”.