Limba română ca instrument al războiului hibrid dus de Rusia în Republica Moldova
Teoria existenței unei limbi moldovenești, distinctă de cea română, este o invenție care a devenit repede parte din arsenalul sovietic. Imediat după anexarea Basarabiei, sovieticii au început să folosească așa-numita limbă moldovenească, în fapt cuvinte românești stâlcite moldovenește, în grafie chirilică, amestecate cu barbarisme rusești ce nu au fost niciodată folosite de populație.
Limba română în grafie latină a fost interzisă de sovietici pe 10 februarie 1941.
După căderea URSS, în 1990 ziua de 31 august a fost declarată sărbătoarea națională sub denumirea de „Limba Noastră cea Română” sau „Ziua Limbii Române”.
Curtea Constituțională intervine
În decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a emis o hotărâre care arăta că în republică se vorbește limba română. Dar efectele acestei hotărâri sunt incerte și astăzi.
„Declarația de Independență vizează Constituția în integralitatea sa și are un rol-cheie în înțelegerea și aplicarea textului Constituției, iar în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează”, declara atunci președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
Problema este că în Constituția din 1994 pro-rușii au reușit strecoare sintagma „limbă moldovenească”. Și astăzi, cum arată o analiză făcută de Veridica, majoritatea proeuropeană din Parlamentul de la Chișinău, are dificultăți în a schimba Constituția. Pentru aceasta, ar fi nevoie de 68 de mandate din totalul de 101.
„Dacă în Parlamentul Republicii Moldova se va constitui o majoritate constituțională din reprezentanții părții românești a societății moldovenești, cred că acest articol va fi amendat imediat. De obicei, una din primele chestiuni care este abordată de orice guvernare din componența căreia fac parte reprezentanți curentului românesc este acest articol”, este de părere Anatol Țăranu. Cu toate acestea, spune el, din cei 63 de deputați ai PAS „nu știm dacă toți sunt români cu conștiință românească”.
Scriitorul și jurnalistul Iulian Ciocan consideră că, în general, politicienii nu s-au preocupat de acest aspect, dar o astfel de atitudine servește intereselor Moscovei: „Simplul fapt că limba română nu a fost recunoscută ca limbă de stat și în tot acest răstimp am avut în Constituție acest articol 13 prin care se zicea că limba de stat este «limba moldovenească» s-ar putea să fie și o urmare a influenței Moscovei. Eu nu prea cred că Moscovei i-ar conveni să avem aici în Constituție limba română. Pe de altă parte, nici guvernanții moldoveni nu au fost foarte consecvenți în a repune în drepturile ei firești limba română”.
Scopul Moscovei
Dincolo de teoriile cu limba moldovenească și de infamul „dicționar” moldo-român, Moscova urmărește ca limba rusă să capete un stat de limbă de comunicare interetnică. Scopul este să pună Republica Moldova în situația în care să o folosească în actele și documente oficiale.
Ultimele semnale au fost date în decembrie 2020, când Igor Dodon și majoritatea sa socialistă au readus în discuție „limba moldovenească” ca limba vorbită în Republica Moldova și au încercat să îi dea un statut special limbii ruse. Curtea Constituțională a decis însă pe 21 ianuarie 2021 că „tratamentul preferențial al limbii ruse contravine Legii Supreme” și a reiterat că limba română este limbă de stat în Republica Moldova, iar Constituția nu conține sintagma „limbă de comunicare interetnică”, arată mai departe Veridica.