La Sarmizegetusa Regia a fost găsit un nou templu dacic

Până acum se considera că zona sacră din fosta capitală dacică are șapte temple. Descoperirea celui de-al optulea schimbă situația și o parte dintre interpretările date dispunerii templelor. „Putem să spunem că nu știm cărei zeități era dedicat, doar că avea dimensiunile asemănătoare templului mare de pe terasa a X-a”, conform lui Răzvan Mateescu, coordonatorul științific al șantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia.

Pe terasa a IX-a, în capătul stâng al drumului pavat, descoperirea unei alei amenajate în Antichitate a atras atenția arheologilor. În 2019, profesorul universitar Gelu Florea bănuia că în săpătură s-au găsit urmele unui posibil templu: „Ceea ce știm până acum este că avem de-a face cu o clădire cu baze de piatră ale unor coloane foarte probabil din lemn. Funcționalitatea, dimensiunile, planul complet urmează să fie descoperite în anii următori. Vom ști mai multe după ce se asamblează toate datele pe care le avem deja și cele care veni – datele planimetrice și materialul arheologic care a fost descoperit”.

„Este o informație importantă în primul rând pentru lumea științifică, apoi pentru toți cei care iubesc istoria. Asta ne arată că zona sacră – acest sanctuar cu mai multe temple – este mai mare decât îl cunoșteam și s-ar putea să avem și alte surprize pe viitor când se extind cercetările pe terasele superioare”, spune Angelica Bălos de la Direcția de Cultură Hunedoara pentru „Replica”.

Se crede ca templul recent descoperit ar fi fost ridicat pe locul altuia anterior. Printre resturile găsite sunt bucăți de tencuială pictată – arheologii au descoperit mai multe nuanțe, dar și motive geometrice. Sunt benzi de culoare, se folosesc nuanțe precum crem, roșu, brun și negru.

„Nu doar că am reușit să identificăm planul acelui templu, dar și mai interesant este faptul că, ceva mai jos, am reușit să identificăm resturile incendiate ale unui alt edificiu, ceea ce ne face să credem că avem aici o situație mult mai complexă pentru tot ce înseamnă terasa a noua”, adaugă Mateescu. Noul templu are forma unui patrulater și era orientat pe direcția nord-sud.

Se bănuiește că edificiul avea coloane din lemn, dar nu se cunoaște înălțimea lor. De exemplu, la templul de pe terasa de mai jos, terasa a X-a, coloanele de andezit măsurau peste șapte metri înălțime: „Pentru un om din antichitate, obișnuit cu căsuțe mici, priveliștea era obsolut impresionantă”, crede Mateescu.

Se crede că bucățile pictate provin din tencuiala interioară a templului ars. „Tencuiala, mai ales una pictată, nu este des întâlnită, nu oricine își permitea așa ceva – avem o serie de indicii arheologice potrivit cărora și edificiul din faza anterioară era unul impozant”, arată Răzvan Mateescu.

În plus, în săpătură, s-au găsit și multe fragmente de țiglă și olane, situație care poate duce cu gândul la existența unui templu cu acoperiș diferit față de restul edificiilor.