La aproape doi ani de la izbucnirea conflictului din Ucraina, în școlile din Iași sunt doar 20 de copii refugiați care au statutul de elev

La aproape doi ani de la izbucnirea conflictului din Ucraina, în școlile din Iași sunt doar 20 de copii refugiați care au statutul de elev.
Potrivit inspectorului general școlar din Iași, profesor Luciana Antoci, la nivelul județului sunt înregistrați 600 de elevi din Ucraina. În jur de 200 sunt audienți, iar profesorul Luciana Antoci spune că mulți vin la școala doar pentru ca părinții să nu piardă beneficiile oferite de statul român. Cel mai bine s-au integrat, spune inspectorul general școlar din Iași, elevii ucraineni care au avut colegi de clasă din Republica Moldova. Profesorul Luciana Antoci a fost intervievată de Violeta Cincu.

 

Luciana Antoci: Crește în mod semnificativ numărul elevilor ucraineni care intră în școlile din Iași cu statut de elev și nu doar de audient, în sensul în care ei urmează cursuri de limbă română și deja reușesc să se integreze asemenea oricărui elev venit din străinătate, cu aceleași drepturi, de altfel, pe care le au și elevii români. Rămâne însă un segment important, acela al elevilor audienți, care doar participă la cursuri, dar nu sunt evaluați și nu primesc nici dreptul de a fi promovați, după cum de asemenea, un segment important este reprezentat de elevii ucraineni care sunt integrați în hub-urile organizate de către ONG-uri și care lucrează cu profesorii ucraineni pe platforma Ministerului Educației din Ucraina și care, evident, au dreptul de a promova anul în contextul legislativ specific Ucrainei.

Cu alte cuvinte, situația încă este destul de variată la nivelul județului Iași și așteptăm un nou cadru legislativ care să încurajeze incluziunea acestor elevi în școlile noastre pentru că suntem deschiși să-i ajutăm să se integreze.

Care este raportul între elevii din Ucraina care studiază și audienții ca număr? Ca procente?

Luciana Antoci: Sunt mult mai mulți audienții. Da, la nivelul județului Iași avem în statistici aproximativ 600 de elevi ucraineni. Dintre aceștia, cu statut de elevi, sunt puțin peste 20 și până spre 200 mergem cu audienții. Restul sunt elevi care lucrează exclusiv prin ONG-uri, pe platforma Ministerul Educației din Ucraina.

Care ar fi performanța audienților în condițiile în care există și bariera lingvistică? 

Luciana Antoci: Vedeți, ei sunt într-o într-o situație cu totul sensibilă, întrucât foarte puțini dintre ei, și când spun ei, mă refer și la părinții lor, își doresc să rămână în România. România este văzută doar ca țară de tranzit.

Cei mai mulți dintre ei dintre ei speră să se poată întoarce în Ucraina, aalții însă vor să plece undeva către Europa de Vest, drept pentru care nu au o motivație să învețe limba română. Și atunci așteaptă să treacă timpul, fie într-un rol, fie într-altul. De aceea nu-și asumă răspunderea învățării unei limbi care e dificilă pentru ei ca să devină elevi în sistemul nostru de educație. Pe de altă parte, însă, în acest proces de așteptare, sigur încearcă să meargă la școală pentru că, așa cum știți, unele dintre ajutoarele sociale pe care le primesc din partea statului român sunt condiționate de frecventarea unei școli, chiar și cu statut de audient. Și atunci, cumva, este un compromis, de fapt, da, și o modalitate de a aștepta să treacă timpul într-o formă de supraviețuire.

România este țară membră a Uniunii Europene, Ucraina, nu. Elevii ucraineni la finalul studiilor vor avea diplomele recunoscute în Ucraina sau trebuie modificări legislative?

Luciana Antoci: Modificările legislative trebuie făcute în Ucraina, pentru că dacă în școala românească intră cu statut de elevi, ei au toate drepturile elevilor români. Deci, cu alte cuvinte, pot absolvi o școală aici cu diplomă emisă în sistemul de educație din România. Rămâne de văzut în ce măsură cei din Ucraina sunt dispuși să-și adapteze cadrul legislativ în așa fel încât să recunoască diplomele de studii nu doar pentru cei care termină școala în România, dar și în Polonia și în alte țări integratoare pentru refugiații ucraineni.

Din câte știți, acum, Ucraina le recunoaște?

Luciana Antoci: Din ce știu eu, nu.

Ați vorbit de necesitatea schimbării cadrului legislativ. Care sunt provocările în ceea ce privește elevii ucraineni?

Luciana Antoci: E dificil de gândit un cadru legislativ care să nu-i vadă pe acești elevi ca pe niște victime ale unui context și ale conflictului geopolitic despre care știm și noi, pentru că în mod obișnuit, încă de la bun început, ei ar fi trebuit să intre în categoria elevilor care vin din străinătate. Sunt copii care intră în sistemul de educație din România, din oricare țară, mai ales europeană, și care au anumite drepturi și parcurg anumite etape pentru integrare în școala românească. Ori, având în vedere faptul că vorbim despre o criză aici, despre faptul că ei sunt victimele conflictului din Ucraina, acești copii au fost de la bun început tratați în mod special, ca familiile lor, de altfel, întrucât criza continuă, iată, a căpătat proporții pe care nu le-a estimat nimeni la bun început, este timpul să fie schimbat cadrul legislativ și cumva, încetul cu încetul, acești elevi să capete statutul oricărui copil care vine din afară și încearcă să se integreze aici, cu atât mai mult cu cât știm că toții sunt multe beneficii și proiecte de susținere pe care statul român român le are în vigoare pe relația cu refugiații ucraineni.

Cred că ar trebui undeva să crească motivația pentru integrare, pentru învățarea limbii române și, evident, pentru asumarea acestui statut de elev. Noi suntem foarte dispuși să-i avem aproape, însă ei nu-și doresc să facă pasul. Cei mai mulți dintre ei încă nu sunt hotărâți.

Din discuțiile pe care le-ați avut cu directorii liceelor care au elevi din Ucraina, elevi care au învățat limba română, ce rezultate au? Cum s-au integrat? 

Luciana Antoci: Au avut rezultate bune cei care au mers pe următoarea strategie – au integrat elevii ucraineni în clase unde sunt și elevi basarabeni, cunoscători de limbă rusă. De foarte multe ori, bariera lingvistică a fost depășită cu ajutorul acestora și integrarea s-a făcut mai ușor pentru că ei împărtășesc și valori comune și sigur, au repere comune la care se raportează. Aici lucrurile au stat mai bine. În rest, este un proces destul de încet de de integrare.