Înălțarea Domnului. Ce reprezintă această zi și ce obiceiuri trebuie respectate
Înălțarea Domnului este o sărbătoare creștină importantă, celebrată la 40 de zile după Paște, care marchează momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la cer. Această zi are o profundă încărcătură spirituală și este respectată prin numeroase tradiții.
Înălțarea Domnului este a treia parte a unui trio esențial de evenimente din calendarul creștin: răstignirea lui Iisus (comemorată în Vinerea Mare). Învierea Domnului (celebrată în Duminica Paștelui) și Înălțarea Sa la cer (40 de zile mai târziu), într-o zi de joi. Iată când este Înălțarea Domnului în 2025 și ce tradiții sunt respectate în această zi.
Ce semnifică Înălțarea Domnului
La 40 de zile după Duminica Învierii, Iisus le-a lăsat discipolilor o misiune, așa cum este scris în Matei 28: să meargă în toate națiunile și să predice vestea bună a lui Hristos.
Imediat după aceea, Iisus s-a înălțat la cer. A fost momentul în care s-a ridicat în văzduh. Ziua Înălțării este comemorarea momentului în care Iisus s-a înălțat la cer. El își încheiase o lucrare de trei ani pe pământ. În acest timp, și-a adunat mai mulți ucenici și a predicat despre mântuire. A murit, a înviat a treia zi și a continuat să se arate oamenilor timp de 40 de zile.
Ziua Înălțării marchează o tranziție pentru Hristos. Pe pământ, El a fost un slujitor smerit al Domnului, dispus să sufere chiar moartea pe cruce. Iar acum, El a fost înălțat și șade la dreapta Tatălui.
Tradiții și obiceiuri de Înălțare
Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creștine și are loc la 40 de zile după Paște. Ea marchează momentul în care Iisus Hristos s-a înălțat la Cer în fața ucenicilor Săi, încheindu-și misiunea Sa fizică pe pământ.
Înălțarea Domnului vine cu o serie de obiceiuri și tradiții care sunt respectate de către credincioși.
În popor, această zi mai este cunoscută și sub denumirea de Ispas, după numele unui cioban care, potrivit tradiției, ar fi fost martor la Înălțarea Domnului. Se spune că acesta s-a ascuns după pietre și a văzut minunea, fiind și cel care a dus vestea mai departe. Numele sărbătorii a fost preluat în tradiția populară, iar în unele zone ale țării, oamenii încă mai folosesc această denumire.
Principală tradiție legată de Înălțare este mersul la biserică, unde au loc slujbe speciale și are loc și pomenirea eroilor neamului.
De Înălțare se obișnuiește să se sfințească frunze de nuc și ramuri de tei, pe care oamenii și le pun la icoane sau la ferestre pentru a feri gospodăria de rele și pentru a aduce noroc.
De asemenea, în această zi nu se spală, nu se muncește la câmp și nu se face curățenie, pentru că se spune că aduce ghinion.
Sărbătoarea Înălțării anunță o altă sărbătoare importantă: Rusaliile, numită și Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh. De Rusalii, apostolii au primit har și s-au transformat în propovăduitori ai învățăturii creștine.
De Înălțare, oamenii se salută cu „Hristos S-a Înălțat”, cu răspunsul „Adevărat S-a Înălțat”.
În această zi, nu se împrumută sare sau foc, pentru că se spune că îți dai norocul din casă. În unele zone, în această zi se taie păr din vârful cozilor de la vite și se îngroapă într-un furnicar. Este, totodată, ultima zi în care se mai pot mânca ouă roșii.