În Iași, anul trecut s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 70 de ani!
Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică au fost aduși pe lume la Iași în 2024 doar 7.400 de bebeluși. Sociologul Ciprian Iftimoaei, director adjunct al Direcției Județene de Statistică Iași spune că după pandemia de Covid 19, războiul din Ucraina a speriat familiile tinere. Experții spun că viața tot mai grea din punct de vedere economic are un impact la decizia cuplurilor de a avea sau nu copiii. Mulți amînă acest moment considerând că nu pot să le asigure condițiile potrivite. Noul record de la Iași urmează tendința națională: în România, în 2024 s-au născut mai puțin de 150.000 de copii. Cât de grave sunt datele statistice? I-am adresat această întrebare sociologului Ciprian Iftimoaei, director adjunct al Direcției Județene de Statistică Iași.
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că în 2024 s-au născut cei mai puțini copii din anii 50 pînă astăzi. 7.400. Se consemnează cea mai mare scădere. Acest lucru l-am putea pune pe seama faptului că în zonă sunt în desfășurare câteva evenimente care descurajează căsătoria, natalitatea și fertilitatea.
Care ar putea fi explicatiile?
Ne referim în special la războiul din Ucraina, la criza refugiaților ucraineni, la faptul că pe teritoriul României, în proximitatea frontierei de răsărit cu Republica Moldova, mai ales în Dobrogea, sunt căderi destul de frecvente de componente de drone și alte aparate militare care ajung pe teritoriul național. Ceea ce generează o stare de incertitudine, frică și anxietate. Și care, evident, impactează negativ și acest fenomen al natalității și fertilității, descurajând tinerii și cuplurile tinere de a mai încheia căsătorii și a da naștere de copii.
Într-o perioadă în care, după cum vedem, incertitudinile sunt foarte mari, nu numai din perspectiva aceasta a războiului, ci și sociale, economice. Suntem într-o perioadă complicată din punct de vedere economic în care toate țările europene recurg la măsuri de ajustare macroeconomică pentru reducerea deficitelor. Ceea ce înseamnă reducerea de cheltuieli guvernamentale, reduceri de personal, mai ales în sectorul de stat. De asemenea, vedem niște tendințe pe piața imobiliară cum ar fi creșterea foarte mare a prețurilor locuințelor. În timp ce, totuși, vânzările scad.
E un lucru care pare cumva paradoxal dar și aceste prețuri la locuințe, faptul că statul, de exemplu, nu mai investește în locuințe sociale de asemenea descurajează tinerele cupluri să mai aibă copii. Ceea ce, bineînțeles, conduce la un spor natural negativ. Adică un număr mai mare de decese față de numărul de născuți vii și care influențează scăderea populației, îmbătrânirea demografică, creșterea raportului de dependență economică. Înseamnă mai multe persoane vârstnice raportat la persoane active din punct de vedere economic.
Avem cel mai mic număr de nașteri la Iași de mai bine de jumătate de secol, dar ce rol joacă migrația externă definitivă?
Și migrația externă definitivă joacă un rol foarte important, pentru că cercetările statistice arată că 80% din persoanele care sunt supuse fenomenului migrației externe apațin categorii de vârstă tinere și adulți. Unde natalitatea și fertilitatea sunt mai crescute. Prin urmare, cei care au plecat din țară, mai ales în spațiul Europei Occidentale, dar și în alte țări au contribuit la sporul natural din țările de destinație. În defavoarea țării de origine, unde, după cum vedem, tendința natalității este descendentă.
Vorbeam în interviuri despre faptul că Iași, zona metropolitană, e un magnet pentru tinerii din toată Moldova. S-a epuizat fluxul uman spre Iași?
Încă nu s-a epuizat dar a apărut un fel de oboseală care caracterizează acest fenomen al natalității, al mișcării naturale. Influențat de perioada pandemiei când de asemenea am avut o scădere a natalității și fertilității. Urmată de criza economică și acest război care pare să nu se mai termine la frontierele României. Toate aceste probleme la care se adaugă și cele de ordine economic, polarizarea socială descurajează tinerii în a mai avea copii.