„Îmbrăcați-vă foarte bine când veniți la ore!”,  este sfatul directorilor multor licee din Iași. Municipiul a rămas fără sistemul centralizat de furnizare a apei calde și a căldurii de la sfârșitul săptămânii trecute, după ce o explozie a înghețat caloriferele în mii de apartamente și instituții publice, printre care școli și spitale. Soluția de avarie: aparate de aer condiționat și aeroterme cumpărate în grabă. Cea mai mare temere a directorilor rămâne însă rezistența rețelei electrice. Privilegiate sunt doar unitățile care și-au păstrat funcționale vechile centrale de rezervă și nu au renunțat la fochiști.

Mii de apartamente și zeci de instituții publice au rămas fără căldură și apă caldă în urma unei explozii produse sâmbătă, 17 octombrie, la CET Iași. Incidentul nu s-a soldat cu victime, iar ancheta este în plină desfășurare.

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, susține că intervențiile sunt în grafic:

„Situația de la CET este sub control, în sensul că se desfășoară lucrări pentru punerea în funcțiune a părții electrice care a explodat sâmbătă. Urmăresc personal intervenția, pentru ca remedierea să decurgă cât mai repede. S-a format o echipă mixtă și se lucrează în paralel: noi pe de o parte, Delgaz Grid pe de altă parte. Situația la zi arată că Transformatorul 1, aflat sub tensiune în momentul exploziei, este compromis total. În schimb, Transformatorul 2, cel de backup, este funcțional, deci avem cu ce reporni sistemul. Transformatorul 5, al doilea backup, este și el funcțional, dar necesită o revizie generală, nefiind pus niciodată sub tensiune.”

Edilul afirmă că în instituțiile publice nu sunt blocaje majore, singura închisă temporar fiind baza de tratament de la Nicolina.

În replică, Sorin Turcu, lider sindical BNS în cadrul sistemului de termoficare, descrie o realitate mult mai dură din teren:

„Echipamentele centralelor din țară care asigură energia termică sunt vechi, din anii ’60-’70. Deși s-au mai făcut îmbunătățiri, aceste sisteme sunt extrem de greu și de costisitor de întreținut. Greșeala a pornit din 1996, când CET-urile au fost transferate către UAT-uri, entități care nu au forța financiară să susțină astfel de coloși industriali. La Iași, CET II Holboca (pe cărbune) s-a închis în urmă cu doi ani din cauza cerințelor de mediu europene, iar în prezent funcționăm cu o centrală care a stat oprită 15 ani. O altă mare problemă este lipsa personalului: salariile la CET-urile locale sunt la doar 41% față de cele ale entităților din subordinea Ministerului Energiei, iar media de vârstă a celor 243 de angajați a ajuns la 55 de ani.”

Cum se descurcă, în realitate, instituțiile din oraș

La Direcția de Creșe, sălile sunt încălzite exclusiv cu aer condiționat. Directoarea instituției, Irina Ghioca, precizează:

„Numărul copiilor a scăzut ușor, unii părinți găsind alte alternative, însă micuții prezenți nu au de suferit. Aparatele de aer condiționat fac față și asigură un climat optim. Unde a fost cazul, am comasat grupele în aceeași sală pentru a menține mai bine temperatura.”

La Colegiul Național „Mihai Eminescu”, conducerea le-a cerut elevilor să vină la școală îmbrăcați de iarnă. Directorul interimar Florentin Ciubotaru a explicat:

„I-am rugat pe diriginți să-i anunțe pe elevi să se îmbrace mai gros, corespunzător sezonului rece, ținând cont de avaria apărută la CET.”

O situație similară se înregistrează și la Colegiul Național „Costache Negruzzi”, unde doar o parte dintre clase dispun de aer condiționat, restul se bazeaza pe aeroterme. Administrația urmează să achiziționeze calorifere electrice, însă planează riscul unei suprasarcini pe tablourile electrice. Un disconfort major îl resimt elevii cazați în internatul colegiului, unde temperaturile scăzute îngreunează orele de studiu și odihnă.

Nici spitalele nu sunt complet ferite. Deși unele unități medicale aveau centrale de rezervă, multe dintre ele nu au beneficiat de revizii de zeci de ani, iar posturile de fochiști fuseseră desființate. Acum se caută soluții de urgență cu firme private pentru repunerea lor în siguranță.

Între timp, ieșenii improvizează. Unii s-au mutat temporar la rude care au centrale individuale pe gaz, iar alții merg la sălile de sport sau la bazinele de înot cu șamponul în rucsac doar pentru a prinde un duș cald.

Când vor reveni apa caldă și căldura în calorifere? Deocamdată, nimeni nu poate avansa o dată certă.