Filologia biblică, între erudiție și tradiție la UAIC Iași!
Centrul de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum”, Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Institutului de Cercetări Interdisciplinare al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și Asociația de Filologie și Hermeneutică Biblică din România, în parteneriat cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei (prin Sectorul Învățământ al Arhiepiscopiei Iașilor) a organizat marți, 29 aprilie 2025, ora 14.00, în Aula Magna „Mihai Eminescu” a UAIC, conferința intitulată „A French Scholar’s 50-Year Journey Across the Septuagint”, susținută de Profesorul emerit Olivier Munnich de la Universitatea Sorbona, reputat cercetător al Antichității iudeo-creștine, care va fi prezent în România pentru a împărtăși din experiența sa de cercetător al textului biblic și de mentor a generații de studenți.
Profesor de filologie greacă, Olivier Munnich acoperă, prin preocupările sale didactice și de cercetare, perioada elenistică și Antichitatea târzie, cuprinzând constituirea Bibliei grecești, iudaismul în limba greacă, scrierile patristice, literatura păgână și apariția ecdoticii creștine. Continuator al operei Margueritei Harl (1919-2020), care a introdus studiul Bibliei la Sorbona, fiind totodată unul din succesorii acesteia la conducerea Centrului „Antiquité classique et tardive”, el aparține școlii pe care erudita elenistă a întemeiat-o, caracterizată de spirit umanist, știință critică și respect față de texte. Cu o preocupare constantă pentru pregătirea riguroasă a celor interesați de izvoarele culturii europene, desfășoară o bogată activitate, atât în cadrul programei universitare, cât și în afara ei, de instruire a tinerilor studenți și cercetători în metodologia cercetării științifice, tehnica editării textelor patristice și critică textuală.
De-a lungul timpului, profesorul Munnich și-a legat numele de mai multe proiecte de anvergură, între care se numără traducerea adnotată a Septuagintei în seria Bible d’Alexandrie (Éditions du Cerf), inițiată în 1986 și condusă în calitate de co-director, din care au apărut până în prezent 21 de volume; de asemenea, prestigioasa colecție Sources Chrétiennes, precum și ediția critică a Vechiului Testament grecesc din seria Göttinger Septuaginta. Pentru activitatea sa, profesorul Munnich a fost distins cu ordinele Légion d’honneur și Palmes académiques.
Moderatorul reuniunii va fi profesorul emerit Eugen Munteanu (UAIC), membru corespondent al Academiei Române.
Interviu cu Profesorul emerit Olivier Munnich de la Universitatea Sorbona
Cum influențează literatura iudaică în limba greacă teologia și gândirea creștină timpurie?
Este esențială. Lucrările creștinismului alexandrin, de exemplu cele ale Sfântului Clement din Alexandria și ale lui Origen, nu pot fi înțelese fără o legătură cu percepția iudaică a Bibliei în limba greacă. Expresiile grecești formate în cercurile iudaice din Alexandria au modelat modul de lectură al Bibliei grecești. De aceea consider că este foarte important. Chiar și traducerea însăși realizată de traducătorii Septuagintei este deja încărcată de interpretare. Prin urmare, este esențial să înțelegem cum a fost receptată Biblia ebraică în limba greacă de către literatura iudaică și cum a fost transmisă apoi creștinilor.
Ce putem învăța din studiul iudaismului elenistic despre diversitatea doctrinară a Antichității?
Este foarte interesant, pentru că astăzi se vorbește despre diferite forme de iudaism: iudaismul fariseic, sinagogal, iudaismul elenistic și altele. Așadar, este un instrument foarte important pentru a-l înțelege. Aș spune că traducătorii Septuagintei înșiși au fost foarte conservatori și nu au dorit să își exprime puncte de vedere, ci au ales să rămână cât mai neutri. Nu avem foarte multe informații directe, dar din modul de traducere, din alegerile făcute, putem observa ce cunoștințe aveau despre literatura greacă, despre filosofia greacă și cât de bine erau educați în limba și cultura greacă. Și acest lucru este deja extrem de important.
Ce sfat ați oferi unui tânăr care dorește să lucreze în domeniul editării textelor patristice?
L-aș întâmpina cu căldură și i-aș spune că încercarea sa a fost una bună. Există foarte multe lucruri de descoperit, există o vastă literatură care nu a fost încă studiată și care trebuie cercetată. I-aș recomanda să înceapă cu Vechiul Testament și să vadă ce ați realizat voi în România, în frumoasa voastră traducere românească a Septuagintei și în comentariile voastre, și ce am făcut noi în Franța, în cadrul proiectului nostru. Acesta este primul pas, iar pașii următori îi va descoperi singur/ă. Iar noi așteptăm cu interes rezultatele.
La final, v-aș ruga să ne vorbiți despre experiența care v-a marcat/schimbat viața?
Trebuie să spun mai întâi că ultimele zile petrecute în Bucovina au fost o experiență cu adevărat importantă. Ca să dau doar un exemplu, duminică dimineața, eram cu soția mea la mănăstirea Putna și am fost foarte impresionați de liniștea oamenilor. Nu mai suntem obișnuiți să întâlnim o astfel de liniște. O liniște profundă. Iar ca să dau un al doilea răspuns, aș spune că plecarea în Germania, devenind editor la Universitatea din Göttingen, unde am petrecut poate douăzeci de ani, a fost esențială — să fii aproape de manuscrise, să trăiești cu ele și să devii mai exact și mai capabil în realizarea unei ediții critice. Asta a fost o etapă încheiată, desigur. Să coordonezi doctoranzi la Paris, la Sorbona — înveți atât de mult de la studenții tăi.
Prelegerea Filologia biblică, între erudiție și tradiție Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași poate fi revăzuta aici: https://www.facebook.com/watch/?v=1371628910550107