Experții în securitate cibernetică se așteaptă la o creștere spectaculoasă a deep-fake-urilor în 2024, an cu patru rânduri de alegeri
Director adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Emanuela Catrina, spune că există o creștere măsurată de deep fake-uri de 400% față de anul trecut în zona cu un conținut sexual. Iar creșterea deep fake-urilor din domeniul financiar este de 3.000 de ori. Și cele mai importante riscuri sunt de dezinformarea și polarizarea sociala.
Aș putea să spun că în momentul ăsta, de exemplu, avem o creștere măsurată de deep fake-uri cu vreo 400% față de anul trecut, în zona care are un conținut cu caracter sexual și undeva de 3000 de ori mai mult decât anul trecut, în zona de fraude bancare sau, în sfârșit, fraude de care implică costuri financiare în așa fel încât ne așteptăm, evident, nu e măsurat, nu știm cât va crește în zona de zona de politică. Tocmai numindu-vă cele două zone, vă dați seama cam care e zona pe ca care se construiește.
Directorul adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Emanuela Catrina, spune simplu.
Ar trebui să ne uităm la întreaga lume, nu doar la România, pentru că anul acesta este un an, nu știu, cred că americanii numesc super ellection year, undeva peste 4 de miliarde de cetățeni în mai mult de 70 de țări votează, ceea ce este foarte mult. Evident că în noua zonă tehnologică avem și tot felul de instrumente care vor fi folosite, cu siguranță și de oamenii care se ocupă de alegeri. Nu e prima dată, și în 2016, în alegerile prezidențiale americane am avut de-a face cu inteligența artificială. Ne aducem aminte toți de scandalul Cambridge Analytica de acum câțiva ani, deci nu ne confruntăm pentru prima dată cu astfel de astfel de mijloace. Însă, într-adevăr, deep fake-urile sunt considerate unul dintre cele mai mari riscuri în perioada imediat următoare și nu de noi, ci de Forumul Economic Mondial. La Davos, acum o săptămână, două, pe primul loc era considerat ca cel mai important risc, într-un full de 1400 de experți era riscul de dezinformare și riscul de polarizare socială.
Cele două sunt legate, nu pot fi văzute una fără de alta. De deep fake de diferit se preocupă politicienii, se preocupă și mediul academic, se preocupă și mediul de business și, evident, și presa. Până la urmă, el este doar o felie din plăcinta dezinformării, în care mai avem și imagini măsluite. Avem și fake news-uri, adică informații greșite. Poate e o distincție de făcut între informațiile greșite și formațiile deliberat false sau minciunile cu cuvinte românești. Poate reclamele false, care sunt tot în felia asta de de dezinformare.
Directorul adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Emanuela Catrina, este completată de sociologul ieșean Ștefan Cojocaru, profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, care spune că pericolul este
Este extraordinar de mare. De ce? Pentru că, de exemplu, inteligența artificială are capacitatea de a produce informații și de a le trimite cu dedicație. Adică, în momentul în care selectez sau folosești o anumită aplicație de pe social media, tu vei primi aceleași tipuri de mesaje în funcție de ceea ce consumi, iar inteligența artificială este capabilă să selecteze mesajele pe care le primești. E efectul de ecoroom, adică după primești anumite mesaje, te uiți la ele, după care vei primi din ce în ce mai multe mesaje care să confirme acele fake news-uri.
Sociologul ieșean Ștefan Cojocaru, profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, detaliază.
Inteligența artificială este în relație cu cunoștiința umană. Inteligența artificială este capabilă să scrie sau să rescrie poveștile, narațiunile, iar în momentul în care consumi anumite narațiuni ajungi să crezi și ești expus foarte des la acea narațiune și ajungi să crezi în acea narațiune.
Sociologul ieșean Ștefan Cojocaru. Directorul adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Emanuela Catrina, are câteva sugestii.
Urmează un model, un pattern, care se axează pe două momente. Dacă o știre provoacă furie sau frică, gândește-te de două ori dacă e adevărat, verifică sursa. Dacă e o știre extraordinară, cu siguranță au mai apărut și în alte zone din presă, nu doar la prietenul pe care l-ai văzut tu citând știrea pe Facebook sau pe Tiktok mai nou. Și cred că aici esențial este să discutăm din ce în ce mai mult despre acest lucru și în zona de educație. Pentru că dacă știm cum se construiește un tip fake, probabil că e mult mai ușor îl identifică.
Director adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Emanuela Catrina. Dar care pot fi principalele două teme ale campaniilor electorale? Sociologul ieșean Ștefan Cojocaru.
O temă va fi legată de suveranitate, pentru că e o temă care e lansată și în Europa. O altă temă legată de nivelul de trai și de incapacitatea clasei politice de a gestiona eficient crizele.
Sociologul ieșean Ștefan Cojocaru spune că toate categoriile de vârstă sunt vulnerabile la fake-news și deep fake pentru că inteligența artificială identifică tipare de comportament. Sociologul explică – sondajele electorale urmează linia clasică de segregare a opțiunilor de vot în funcție de gen, mediul rural, urban, vârstă. Inteligența artificială utilizează big data și schimbă modelul, identifică tipare de comportament în funcție de două-trei clicuri.