După 40 de ani, a fost descifrat misterul aurorei planetei Jupiter

Nu doar Terra se bucură de luminile nordului, mai cunoscute sub denumirea de auroră boreală. Și Jupiter are, ba chiar le are pe cele mai puternice din sistemul solar. Nu sunt foarte cunoscute deoarece nu sunt vizibile ochiului uman – de aceea au fost descoperite cu abia 40 de ani în urmă. Și de atunci oamenii de știință au căutat să afle de ce, periodic, aceste aurore emit explozii de radiație X.

S-ar părea că misterul a fost dezlegat în cele din urmă. Cheia a venit din două părți, de la Juno, sondă dedicată studiului lui Jupiter, și de la observatorul XMM-Newton. O echipă condusă de Zhonghua Yao de la Academia Chineză de Științe a făcut legătura între exploziile de raze X și vibrațiile din liniile câmpului magnetic al planetei.

Aceste vibrații dau naștere unor unde în plasma ce se găsește de-a lungul liniilor de câmp, pentru ca periodic ioni grei să intre în atmosfera lui Jupiter. Rezultatul este că așa se eliberează energie, sub formă de raze X.

 

Aurorele sunt permanente

„De patru decenii am văzut cum Jupiter produce aurora de raze X, dar nu aveam idee cum se întâmplă asta”, explică astrofizicianul William Dunn de la University College din Londra. „Acum știm că ionii sunt transportați de valurile de plasmă, o explicație la care nu s-a mai gândit nimeni, deși un proces similar duce la apariția aurorei Pământului. Prin urmare, ar putea fi un fenomen universal.”

Pe Pământ, aurorele sunt născute din particule ce vin dinspre soare. Ele intră în coliziune cu câmpul magnetic al Terrei, de unde apar protoni și electroni de-a lungul liniilor de câmp magnetic către poli, unde cad în atmosfera superioară și se ciocnesc cu moleculele atmosferice. De aici acestea din urmă se ionizează, ceea ce generează luminile dansatoare.

Pe Jupiter e altfel: aurorele sunt permanente, deoarece particulele nu sunt solare, ci sunt emise de Io, una dintre lunile gigantului gazos. Io este, de altfel, cea mai vulcanică prezență în sistemul solar. Astfel că ajunge să elimine constant dioxid de sulf, care ajunge la Jupiter.