Deutsche Welle: cum se poate recunoaşte propaganda de stat?
O analiză făcut de Deutsche Welle arată ce este și cum putem recunoaște propaganda de stat. Politicienii de pretutindeni manipulează oamenii pentru a le influenţa gândirea şi acţiunile. Şi în democraţii şi în dictaturi.
Iată câteva caracteristici ale propagandei de stat:
Tertipurile guvernului filipinez sunt considerate o dovadă actuală a propagandei de stat, de când jurnalista Maria Ressa a primit premiul Nobel pentru pace ca recunoaştere a luptei sale împotriva propagandei şi minciunilor statului. Propaganda de stat este însă acasă şi în alte democraţii, şi în lumea vestică.
Astăzi propaganda este adesea mascată şi este propagată prin mediile noi şi reţelele sociale.
Iată câteva exemple: recent Meta (succesoarea Facebook) a şters, potrivit propriilor afirmaţii, o mare campanie de dezinformare a autorităţilor din Nicaragua. Pe pagini de internet şi prin diverse conturi de social media, preşedintele Daniel Ortega a fost elogiat trei ani în şir, în vreme ce opoziţia a fost discreditată.
Un alt exemplu: în septembrie au fost blocate pe YouTube două canaluri ale Russia Today în limba germană, fiindcă răspândeau informaţii false despre coronavirus. Postul de televiziune public pentru străinătate Russia Today este calificat frecvent drept mediu de propagandă al guvernului rus. Doi cercetători de la Universitatea Oxford susţin că principala agendă a postului în cauză este răspândirea tezei că instituțiile media din vest răspândesc minciuni.
Ce este propaganda?
Politicienii folosesc intenţionat propaganda pentru a influenţa gândirea, acţiunile şi sentimentele oamenilor. Oamenii sunt aduşi în situaţia, prin manipulare, să adopte o poziţie sau atitudine dorită de guvernanţi, explică pentru DW Piers Robinson, politolog, membru al Organizaţiei pentru Studiul Propagandei. El a dat drept exemplu modul în care politicieni din SUA au justificat în faţa populaţiei războiul din Irak.
„În acest caz ei au lăsat impresia că Irakul este o mai mare ameninţare decât era de fapt”, aminteşte Robinson. Membri ai administraţiei americane au susţinut că Saddam Hussein se află în posesia unor arme de distrugere în masă.
Propaganda este un pericol pentru statul de drept, pentru democraţie şi drepturile fundamentale ale omului, se arată şi într-un studiu al Parlamentului European.
În plus, PR-ul nu trebuie subestimat, avertizează Robinson şi Zollmann. „Aceasta nu înseamnă că propaganda este mereu nocivă”, a continuat el, „dar oamenii trebuie să fie conştienţi că pot fi influenţaţi şi prin PR”.
Citiți articolul integral pe Deutsche Welle:
Ce scopuri urmăreşte propaganda politică?
Ce rol joacă mass-media la răspândirea propagandei politice?