Desant la București: Moldova chiar vrea autostradă – societatea civilă și politicul se raliază
Cel mai important proiect pentru dezvoltarea unei Moldove subdezvoltate, ignorată de autoritățile centrale vreme de decenii în care reamintirea venea numai în perioadele electorale sau pentru a afirma strident de fals că regiunea mai mult primește de la centru decât oferă, este în mod clar legarea de restul țării la nivel de infrastructură.
Cu alte cuvinte, autostrada.
Ca să fie evidența cât mai clară, a fost nevoie ca și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, să amintească acest lucru recent, arătând că numele de Autostrada Unirii depășește granițele țării numită România. Dar decidenții bucureșteni par să cadă pradă, încă o dată, ambițiilor locale și măruntelor orgolii. Vorbim aici de meschinării locale care nu duc decât la anularea marilor proiecte ce pot aduce schimbarea în bine a Moldovei.
Marți, 7 decembrie, a fost predat la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) studiul de fezabilitate pe sectorul montan din Autostrada Unirii/ A8/ Ungheni: Iași – Tg. Neamț. Vestea a fost primită cu bucurie de către reprezentanții societății civile, mobilizați în asociațiile Moldova vrea autostradă și Împreună pentru A8, cum o dovedesc reacțiile pe rețele de socializare ale persoanelor implicate.
Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, scrie că „S-A PREDAT STUDIUL DE FEZABILITATE pe Tg. Mureș – Tg. Neamț! Astăzi, 07.12.2021 s-a predat Studiul de Fezabilitate pe sectorul montan din Autostrada Unirii/ A8/ Ungheni – Iași – Tg. Neamț! Zilele următoare urmează analiza în CNAIR a SF-ului pe departamente și specialități!
Pașii după predarea SF conform calendarului agreat în vara anului 2021 sunt următorii:
1) obținere Acord de Mediu în martie 2022 pentru Miercurea Nirajului – Tg. Mureș + Leghin-Moțca (capetele din PNRR)
2) obținere Acord de Mediu în iulie 2022 pentru sectorul dintre capete, respectiv Leghin – Miercurea Nirajului
3) Avizarea în Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR, MT și aviz Consiliu Interministerial de avizare lucrări publice (MDRAP)
4) Aprobare H.G. de indicatori tehnico-economici
5) Alocare suplimentară corespunzătoare pentru licitația de Proiectare + Execuție în 2022 prin credit bugetar/ de angajament prevăzut în Legea Bugetului pe anul 2022
6) Lansare licitație de Proiectare și Execuție în trimestrul III/IV al anului 2022
Monitorizarea din umbră continuă!
Autostrada ce Unește mințile și sufletele trebuie să continue!”.
Dar din păcate autostrada ce unește mințile și sufletele avea în aceeași zi să intre în depresie, după ce la nivel de minister au intervenit o serie de forțe care au schimbat subtil, dar considerabil peisajul. Astfel, prin modificarea unor indicatori se schimbă substanțial Masterplanul General de Transporturi (MPGT).
Cătălin Urtoi, la rândul său, fost consilier la Ministerul Transporturilor și unul dintre fondatorii Partidului Împreună pentru Moldova, scrie că „Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică «Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030», plan care modifică substanțial MPGT aprobat de către Comisia Europeană!
Actuala formă a acestui Plan Investițional:
– NU prezintă în mod obiectiv situația reală!
– Prezintă suspiciuni privind buna intenție avută în vedere la redactarea sa!
– Prezintă erori grave ce afectează dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor României!
Ținând cont de cele enunțate mai sus, o delegație formată din 12 persoane, de la asociațiile Împreună Pentru A8 – IPtA8, Mișcarea Pentru Dezvoltarea Moldovei – MDM, Federația Operatorilor de Transport Români-FORT și Organizația Femeilor Antreprenor din România – UGIR va avea mâine, 8 decembrie 2021, patru întâlniri oficiale la Guvernul României, Parlamentul României și Ministerul Transporturilor”.
Iată că acum se poate observa cum reticențele anterioare manifestate de către aceștia și de către publicul general au fost confirmate: probleme preconizate ale felului în care firma spaniolă Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial/ Acciona a acționat au fost confirmate de realitate. Astfel, Compania Națională de administrare a Infrastructurii Rutiere a transmis că documentația oferită de firmă nu respectă carnetul de sarcini, în cea de-a treia revizie. „La o primă analiză, s-a constatat că lipsesc documentațiile necesare pentru obținerea Acordului de mediu (RIM, SEA, SEICA, PMM etc.), documentațiile privind ocuparea terenurilor (Raportul de Evaluare al imobilelor afectate și Identificarea proprietarilor și imobilele deținute de aceștia și lista proprietarilor și imobilele afectate semnate și ștampilate de Primării)[,] iar volumul Autorizații, Avize și Acorduri este incomplet”, arată CNAIR.
Dar nu firma spaniolă este centrul problemei, ci mărul discordiei îl reprezintă chiar legătura cu Iașii. Modificarea regulilor jocului chiar în timpul desfășurării sale dovedește o lipsă de fair-play care are mize mici, dar cu implicații foarte mari.
Dar o premieră este faptul că reacția la aceste schimbări nu aparține numai societății civile, ci și clasei politice locale. Astfel, Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, partid aflat la guvernare, intervine și el tranșant: „Ce s-a întâmplat acum este, fără discuție, inacceptabil”, afirmă el legat de felul în care au fost modificate planurile privind concretizarea, în sfârșit a Autostrăzii A8 de care amintea Cătălin Urtoi.
Probleme au fost de la început. Reamintim că, de la semnarea contractului din mai 2019, firma spaniolă a fost în centrul mai multor scandaluri, legate de felul în care a înțeles să își îndeplinească partea asumată contractual. Ultima dată, pe 31 august 2021, CNAIR a formulat observații întinse pe 27 de pagini privind SF-ul predat atunci de partea spaniolă. Membrii societății civile au atras atenția în mod repetat asupra felului în care Ingenieria Especializada Obra Civil E Industrial înțelege să își îndeplinească obligațiile și imposibilitatea ca aceasta să reușească să livreze la termen ceea ce și-a asumat, un aspect care riscă să ridice semne de întrebare asupra intențiilor celor care au decis acordarea contractului către firma spaniolă.
Însă, ca să revin la problema de fond, dincolo de aceste aspecte, a intervenit un altul, fundamental în această dispută, iar de această dată de natură strict românească. Cel al bunei guvernări. Ceea ce poate cuprinde și felul în care a fost încredințat contratul privind SF-ul spaniolilor, la un preț mult sub ceea ce se preconiza: vorbim aici de circa o treime din suma maximală la care fusese evaluat contractul.
Mizele care sunt acum în joc par a fi mult peste capetele românilor, mai ales mult peste capetele moldovenilor. Vorbim despre dezvoltare pe termen lung și de felul în care regiunea ar putea prinde aripi. Or aici intervin problemele: orgoliile locale ajung să pună bețe în roate tuturor.
Pentru că dacă trecutul aproape recent ne-a învățat un lucru, atunci acela este că guvernanții de la București nu cred că Moldova ar fi altceva decât un bazin de votanți, unul care este în rest de importanță minoră, când vine vorba de nevoile moldovenilor. Astfel, acțiunile din ultimele decenii ne arată că la centru, cel care consideră normal să folosească C când se scrie capitală, impresia este că realizarea acestei autostrăzi reprezintă o problemă secundară, care nu merită foarte multă atenție.
Mai mult, o serie de alte piedici se ridică în legarea Moldovei de restul țării și de Uniunea Europeană, spațiul de care aparținem. În ciuda promisiunilor care au ajuns să ia și formă legislativă (existând o lege care afirmă importanța și necesitatea construirii acestei autostrăzi), o serie de spirite s-au ridicat împotriva sa, ceea ce constituie o încălcare a legii și o încălcare a legislației europene.
Dar despre ce este vorba?
La nivelul Ministerului Transporturilor, așa cum se întâmplă anual cu orice minister care dispune de sume mari pentru dezvoltare și investiții, s-a cerut o prioritizare pentru intervalul următor. Problema survine în clipa în care indicatorii de care se ține cont pentru a realiza această prioritizare au fost concepuți în așa fel încât investițiile în părțile montane sunt făcute să reprezinte ultima… prioritate.
Prin urmare, conform noilor indicatori, investițiile în sectorul montan sunt împinse până în 2027. Ce înseamnă acest lucru? Că sectorul de lucru Tg. Mureș – Tg. Neamț nu ar putea fi realizat înainte de acest an. Hotărârea de guvern este în dezbatere publică încă o săptămână.
Această situație a dus la reacția directă a societății civile din regiune: după cum arată pe Facebook Ionel Apostol, „În cursul zilei de miercuri, reprezentanți ai societății civile din Iași – asociațiile Împreună pentru A8 și Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, președinții FORT România și UGIR România, alături de un grup de oameni de afaceri din Iași, Neamț și Vrancea, vom avea patru întâlniri oficiale la Guvern, Parlament și Ministerul Transporturilor. Problema prioritizării «pe genunchi» și din pix a autostrăzilor din România lezează grav interesele regiunii Moldova”. Urmează ca rezultatele acestor discuții să fie comunicate joi, 09.12.2021, într-o conferință de presă la Iași.
Această „lezare gravă” a intereselor întregii regiuni și a Iașilor în primul rând este susținută și de clasa politică. Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, care declară pentru Violeta Cincu: „Lucrurile nu vor rămâne așa. Mai mult, sunt alte chestiuni care țin de dezvoltarea întregii regiuni și aici mă refer la Autostrada Nordului, dar și la alte proiecte de investiții care au fost și ele retrogradate, fără explicații. Vorbim de o prioritizare a investițiilor, dar care are impact și asupra masterplanului general de transport, dar care contrazice reglementări europene. Spre exemplu, prioritizarea coridoarelor comprehensive în fața celorlalte coridoare. Aceasta readuce în discuție dacă există persoane, grupuri sau entități care fac tot posibilul, prin mijloace instituționale sau de altă natură să pună piedici Autostrăzii A8”.
Obsesia autosubminării
Da, există un consens, la nivel general, al societății civile și al clasei politice, privind necesitatea edificării Autostrăzii A8. Dar de la nivel politic este tot mai evident că este vorba de o chestiune de imagine, nu de o voință propriu-zisă. Iar aici este vorba despre o nevoie a noastră, ca ieșeni, a noastră, ca moldoveni, a noastră, ca români, și, în ultimă instanță, a noastră, ca europeni. În momentul de față, cu toți acești actori implicați, populația, în toate ipostazele amintite mai sus, riscă să fie, din nou, lăsată deoparte, în calitate de simpli spectatori fără voință, cu viețile lor, cu viitorul lor și al celor care vor veni după ei jucate de cartea mai tare, cea a ipocriziei și a malversațiunilor. Iar problema este că acestea nu sunt legate numai de nepăsarea capitalistă a capitalei, care desconsideră cetățenii din Moldova, ci vin și de la nivel local.
Pentru aceasta, îi dăm iar cuvântul lui Alexandru Muraru, în discuția sa cu Violeta Cincu: „Această practică a unor oameni politici din regiune care au alte priorități este veche. Ea s-a manifestat indiferent de culoarea politică a guvernului sau a guvernelor pe care România le-a avut”, arată el, pentru a continua mai limpede: „Nu pot să nu remarc că există un anumit grup dintr-un anumit județ care are tot timpul o obsesie cu Autostrada A8 și cu o anumită obsesie a controlului pe regiune. Mă refer la Bacău. Au făcut această prioritizare a investițiilor introducând niște categorii de indicatori în sectorul montan, ceea ce ne interesează pentru A8, care este împins după 2027, e vorba de Tg. Mureș – Tg. Neamț, cel mai important sector de pe A8”.
Pe scurt, odată cu impunerea noilor indicatori, tronsonul de munte pică pe un loc codaș, posibil de a fi început pe la 2027. Ce înseamnă asta? Că partea montană a A8 nu are cum să fie realizată, prin urmare Autostrada Unirii cade din cărți. Legătura Moldovei cu restul României și cu Europa, ca și cu Republica Moldova, cea care poartă numele unirii, care ar trebui să ne aducă pe toți laolaltă, iată că vine să fie dezbinată tocmai din sânul Moldovei. Când o asemenea formă de parti-pris își face apariția, nu se poate spera decât în unirea forțelor societății, fie că este ea civilă, fie că este de natură politică, pentru a împiedica un asemenea obstacol în dezvoltarea regiunii.
Conform unor viziuni limitate, dacă Iașii pierd A8, va avea de câștigat Bacăul, cu A7. Dar lucrurile nu stau deloc așa. E o situație pierzătoare pentru întreaga Moldovă, o situație pe care lipsa de viziune a unor lideri locali o încurajează. Și tocmai împotriva lor trebuie să se ridice fiecare dintre noi, pentru a ne apăra șansa unui viitor mai bun. Ochelarii de cal pe care par să-i poarte unii lideri regionali fac să fim în pragul unui nou moment ratat, a unui alt fiasco pentru întreaga Moldovă. Iar Moldova s-a săturat de nepăsarea, dezinteresul, disprețul venit dintre centru. Cu atât mai mult, sabotarea venită din sânul său este dincolo de toleranță.
Cu toate acestea, există și vești bune, un haloimăs care poate fi întrupat: singura parte bună a situației în care ne aflăm este că putem vedea că, deocamdată, există o unire între mediul politic și cel civil.
Miercuri va fi o zi grea, în care multe ape se vor tulbura. Societatea civilă, cum am arătat mai sus, va avea o serie de întâlniri cu guvernanții, pentru a înțelege ce se întâmplă. În funcție de rezultatele discuțiilor, se va stabili ce urmează. Desantul ieșean va face să înțeleagă Bucureștii că nevoile Moldovei sunt prezente și imperioase. Că este nevoie acum de A8, nu numai legal, ci și uman. Ba chiar, argument care ar putea avea mai mare trecere pe lângă cei de la capitală, și financiar. Să ne gândim numai la atât: câte ocazii de dezvoltare, de investiții au fost ratate la nivel local din cauza lipsei de infrastructură rutieră.
Și la nivel de politică, chiar din sânul coaliției aflate la guvernare, semnalele par a fi clare: același Alexandru Muraru arată că „miercuri vom avea la ora 15 o întâlnire la Ministerul Transporturilor cu ministrul Grindeanu, am vorbit și cu premierul. […] De asemenea, am interpelat și Ministerul Transporturilor pentru a afla care sunt motivele pentru care sectorul montan de pe A8 a fost retrogradat. Am avut o convorbire și cu domnul Cristian Pistol, director general al CNAIR, pentru a mă informa asupra autorilor acestei gafe birocratice”.
Ce va fi mai departe vom afla zilele viitoare. Dar este stringentă nevoia ca, dincolo de culori politice, de simpatii și antipatii, pentru creșterea noastră, a tuturor, ieșeni, moldoveni, români, ralierea să se facă sub steagul unirii. Al Autostrăzii Unirii.
Discuția cu Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, poată fi urmărită aici: