audio Copiii și animalele de curte: reguli simple pentru siguranță

Vacanțele la bunici vin adesea cu noi descoperiri – primele ouă culese din cuibar, mângâiatul unui cal sau al unui ied, alergatul prin curte după găini. Însă această interacțiune trebuie ghidată cu grijă.
Cum învățăm copiii să respecte animalele, ce pot face singuri și ce riscuri trebuie evitate, aflăm astăzi alături de Paula Maria Pașca, medic veterinar în cadrul Universității de Științele Vieții din Iași.
Dacă privim viața la țară, beneficiile sunt clare. Și nu doar prin interacțiunea copiilor cu animalele de curte, ci și cu animăluțele de companie. Beneficiile sunt în principal de ordin comportamental: copiii devin mai empatici, înțeleg mai bine ce înseamnă responsabilitatea de a avea grijă de un animal și chiar pot observa comportamentul acestuia în mediul său natural.
Care ar fi regulile de siguranță pe care trebuie să le știe un copil înainte de a intra într-un coteț, într-un grajd sau chiar într-o curte?
Dacă în curte nu avem animale mari lăsate libere, pericolul este mai redus. Însă când vorbim despre cai, vaci sau viței, interacțiunea copiilor nu ar trebui să fie niciodată nesupravegheată, deoarece riscul de accidentare este real. Găinile, de exemplu, nu pot produce leziuni semnificative, dar animalele de mari dimensiuni pot răni ușor un copil.
Există și comportamente aparent „drăguțe” ale copiilor, cum ar fi trasul de coadă sau de urechi, care însă pot fi periculoase pentru animal.
Până la vârsta de 4–6 ani, copiii trebuie supravegheați permanent de părinți sau de un adult atunci când intră în contact cu animale. Nu este recomandat să-i lăsăm să manipuleze animalele după bunul plac, pentru că pot provoca disconfort, iar animalul, la rândul lui, poate reacționa defensiv sau chiar agresiv, nu din instinct de violență, ci din nevoia de a-și asigura siguranța.
De aceea, atunci când copiii își doresc să interacționeze cu animalele, rolul adulților este să ghideze această interacțiune, astfel încât atât copilul, cât și animalul să fie în siguranță.
Alături de noi a fost Paula Pașca, medic veterinar în cadrul Universității de Științele Vieții din Iași.