Constructorul Iasicon a început lucrările de reabilitare a clădirii monument istoric în care funcționează Filamornica
„Eu sunt român și de asta am rămas aici, în țară, ca să văd că se poate și să creăm pentru copiii noștri și pentru nepoții noștri un cadru corect, un cadru concurențial corect ca-n sport”. Sunt vorbele directorului tehnic al Iasicon, Gheorghe Băean, inginer specializat în reabilitarea clădirilor de patrimoniu istoric și cultural. Statul nu știe cum să gestioneze domeniul construcțiilor. Firme din străinătate câștigă licitații în România datorită profitului.
După ani de așteptare, amânări, termene trecute, clădirea Filarmonicii din Iași va fi reabilitată. Un vis măreț? Lucrările au început. Pentru ieșeni și nu numai, clădirea are o importanţă arhitecturală, istorică şi culturală. În anul 1817, aici s-a jucat prima piesă de teatru în limba română. În 1942, sub bagheta lui George Enescu, a avut loc concertul inaugural al Filarmonicii din Iaşi. Directorul tehnic al Iasicon, Gheorghe Băean, într-un interviu marca Radio HIT.
Gheorghe Băean: Din fericire, soluții sunt, avem proiectanți care se apleacă asupra clădirilor istorice și cu foarte multă determinare, sunt oameni responsabili. Provocarea acolo este legată de un perete către strada Stroescu care trebuie păstrat. Este acea sprijinire care este pe strada respectivă, lungă de 22m, înaltă de 9m. Problema este ce se face pe cealaltă latură ca să reușim să ținem acest perete în siguranță. Și chiar săptămâna asta am stabilit împreună cu proiectanți soluția în urma unor determinări de rezistență, pentru că acest corp a stat foarte mult neutilizat și de la intemperii s-au denaturat structurile de rezistență din cărămidă.
După decopertarea în totalitate a acestui element am stabilit împreună cu proiectanții soluțiile tehnice, adică introducere a unor lamele verticale din beton care vor coborî până la nivelul fundației pentru a asigura stabilitatea peretelui și în același timp de a asigura protecția oamenilor care vor lucra la -5m, unde se va realiza un radier general cu o grosime foarte mare și vă dați seama că sunt câteva zeci de tone de armătură și aici implică un număr mare de muncitori care vor lucra lângă acest perete.
Toți miniștrii economiei și miniștrii de resort au subliniat faptul că firmele de construcții trebuie să lucreze pe profit, pentru că sunt, până la urma urmei, în economia de piață, dar există clădiri și lucrări cum e cea Filarmonicii, care depășesc mult, să spunem, cadrul financiar, rămânând în istorie. Cât de, să spunem, importantă este pentru dumneavoastră restaurarea clădirii Filarmonicii, dincolo de aspectul financiar, care, iată, după trei luni, stă într-un fel sau altul sub semnul întrebării, ceea ce înseamnă că compania pe care o reprezentați va trebui să investească.
Gheorghe Băean: Acesta este modul de lucru în domeniul construcțiilor. Problema este în felul următor, este legată de faptul că nu există un mecanism corect în derularea proiectelor, inclusiv a celor europene. În ghidurile de finanțare se spune clar că se poate acorda avans între 15 și 30% din valoarea lucrărilor, din valoarea devizului, din valoarea studiilor. Problema este că autoritățile contractante nu-și iau răspunderea de a acorda avans. Cred că v-am mai spus, dacă PNRR-ul are 39 de miliarde în ghidul de finanțare există posibilitatea de a lua avans până la 15%. Dacă autoritățile contractante ar avea curajul să facă asta, eu zic în baza unor scrisori de garanții bancare, nu cereri legate de firme de asigurări și alte posibilități. Dacă s-ar da avansuri pe baza scrisorilor de garanții bancare, noi am avea posibilitatea ca din cei 39 de miliarde să luăm cel puțin 6 miliarde de euro doar pe avans.
Înțelegeți că există oportunitatea asta prin ghidul de finanțare. La fel și la Filarmonică. Eu aș fi vrut ca în fișa de date și am propus la Patronatul Societăților de Construcție să facem o interpelare la Guvern sau să facem o sugestie ca toate proiectele finanțate european să aibă avans, pentru că autorităților le este frică. S-au întâmplat cu multe firme au luat avans în baza unor scrisori de garanții emise de societăți de asigurări, au închis firma și au plecat și normal că cei care au dat avansul să răspundă. Dar în cazul în care s-ar face pe baza unor scrisori de garanții bancare, nu ar avea nimeni nimic de de suferit și ar avea constructorul oportunitatea de a lucra.
Noi aici trebuie să investim, mă refer la Filarmonică, că trebuie să investim 3-4-5 milioane de lei ca să putem să lucrăm, să avem continuitate, pentru că materialele de construcții s-au scumpit și nici nu îți dă nimeni fără un bilet la ordin sau fără un instrument de plată. Și asta este o problemă pe care o au firmele de construcții din România. Plus faptul că noi dacă luăm un credit, avem dobânzi mari raportat la firmele străine care vin de afară, nu le dau numele, care au facilități date de statul lor de 2-3% dobândă și normal să vină să câștige licitațiile la noi, pentru că noi avem 10% ca să luăm un credit, ei vin cu 2-3% impozitul pe profit. Din punctul meu de vedere, toate firmele în construcții, profitul este de 5-6% maxim dacă îți faci treaba bine.
Gheorghe Băean: Atunci statul român ar trebui să impună prin lege sau prin hotărâri de guvern sau prin ceva, orice investiție care se derulează în România trebuie să aibă 5% profit și statul român să ia 16% din ăla 5% în baza unei scrisori de garanție din faza inițială de licitație. Și n-ar mai fi absolut nimic și lucrările ar ieși de calitate. Nu se vrea. Majoritatea politicienilor au firme de construcții și de asta nu vor să facă. Este punctul meu de vedere. Se poate trăi în România. Toată lumea trebuie să plătească impozit, indiferent ce firmă mică, mare, de asta nu avem bani la buget.
Ați văzut că era o listă cu firmele, inclusiv firme de construcții, care a circulat pe net în care spuneau firme ca x, y a avut lucrări de 1.000.000.000 euro și n-a plătit niciun impozit pe profit în România. Vi se pare normal? Eu sunt român și de asta am rămas aici, în țară, ca să văd că se poate și să creăm pentru copiii noștri și pentru nepoții noștri un cadru corect, un cadru concurențial corect ca-n sport. Vă dau exemplu tenisul. Acolo, fiecare, dacă este bun, câștigă, merge mai departe, nu-l poate influența nimic.
Complexul de clădiri care formează Filarmonica cuprinde Casa Balș (construită în 1815, restaurată acum circa 15 ani, destinația actuală fiind de sediu pentru Universitatea de Arte) și alte două corpuri (construite între anii 1900 – 1910) care fac obiectul licitației lansate de CJ: corpul central este sediul Filarmonicii (tronson 2), iar celălalt corp (tronson 3A) este dedicat învățământului muzical. Cele două imobile cunoscute de ieşeni ca fiind sediul Filarmonicii „Moldova” aparţin Episcopiei Romano-Catolice. Ele au fost preluate de administraţia judeţeană în decembrie 2018 printr-un contract de comodat încheiat pe 25 de ani în schimbul restaurării lor. Aşadar, până acum, din cei 25 de ani, au mai rămas 20 şi două luni.