Constructorii din regiunea de Nord-Est după PNRR: antrenament contracronometru, muncitori non-UE și teste de maturitate pe marile șantiere
Cum arată piața construcțiilor din regiunea de Nord-Est la finalul principalelor etape de finanțare?
Cred că suntem într-un moment bun. Ne-am antrenat destul de intens pentru finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR. A fost o provocare interesantă, deoarece noi, constructorii din regiune, am avut termene de execuție mult mai scurte decât cele prevăzute inițial în contracte. Am înțeles cu toții importanța finalizării rapide, ceea ce a impus o mobilizare suplimentară, uneori în detrimentul altor contracte cu orizont mai lung. Până la urmă, am avut front de lucru și am predat comunităților numeroase obiective.
Din câte știu, au fost aproape 15.000 de proiecte derulate la nivel național prin PNRR, iar o mare parte dintre ele, peste 10.000, au fost finalizate până la termenul-limită de 31 august. Chiar dacă procentul nu atinge 100%, trebuie subliniat că termenele au fost extrem de strânse. De ce spun totuși că este un moment favorabil? Am parcurs un antrenament intensiv și suntem pregătiți să continuăm investițiile care vor apărea în perioada următoare.
Trebuie să existe viață în construcții și după PNRR.
România nu a atras însă toate fondurile alocate prin acest mecanism european.
Ce impact va fi pe piața construcțiilor?
Banii din PNRR, fie granturi nerambursabile, fie împrumuturi, înseamnă capital proaspăt injectat în economie, în investiții directe și în șantiere. Dacă am fi reușit să absorbim integral aceste sume, activitatea constructorilor ar fi fost susținută pe o scară și mai largă.
Pe de altă parte, termenul de 31 august impus de Comisia Europeană a fost imposibil de respectat pentru anumite obiective majore. Un exemplu clar îl reprezintă infrastructura spitalicească. Aproape 28 de unități mari nu au putut fi realizate în acest calendar și au fost scoase de la finanțarea prin PNRR, urmând să fie transferate către alte axe, cum ar fi Politica de Coeziune sau programele naționale dedicate unităților sanitare.
Calendarul PNRR și demararea marilor obiective de infrastructură au testat capacitatea companiilor autohtone de a gestiona șantiere complexe, în contextul unei lipse cronice de personal?
Criza forței de muncă este o realitate veche, dar devine din ce în ce mai acută. Rolul muncitorilor aduși din afara Uniunii Europene este deja esențial în șantiere.
În cadrul federației patronale am evaluat parcursul firmelor românești mijlocii și mari din ultimii 5–7 ani. Concluzia este că am atins maturitatea profesională necesară pentru obiective de amploare. Sigur, pe zona de autostrăzi, unde un singur lot ajunge la aproape un miliard de euro a adus companiile mari. Însă noi, constructorii români, nu am avut acces constant la asemenea lucrări în ultimul deceniu pentru a ne crea un istoric similar.
În schimb, în zona de construcții civile și edilitare de mari dimensiuni, antreprenorii români au adjudecat contracte majore și le-au dus la capăt cu succes. Sectorul a evoluat. Știm să abordăm proiectele, le planificăm riguros și am învățat managementul integrat de proiect. Firmele românești sunt pregătite să concureze și să execute în continuare lucrări complexe.
–