CONAF consideră consolidarea fiscală un exercițiu riscant și pune pe agenda guvernului accesul femeilor antreprenor la finanțare
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) consideră că primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar prezentat de guvern, centrat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv în companiile publice este un exercițiu de eficiență prezentat de coaliția de guvernare.
CONAF avertizează însă că scăderea pragului la microîntreprinderi, trecerea la impozit pe profit ca microîntreprindere, creșterea impozitării pe proprietate și majorarea TVA sunt măsuri care pot afecta negativ antreprenorii mici și mijlocii, cu efecte imediate asupra economiei, care va încetini și asupra încasărilor bugetului, care vor scădea, contrar așteptărilor guvernanților.
”Atragem atenția că singura certitudine pentru viitorul finanțelor țării este asigurarea unei creșteri durabile a economiei. Orice măsură fiscală care ar putea încetini creșterea economică va avea un efect negativ nu doar asupra antreprenorilor direct afectați, ci și asupra veniturilor statului. Este un postulat clasic în economie, un avertisment dat de John Maynard Keynes: „Nu vei echilibra niciodată bugetul prin măsuri care să reducă venitul național… Ai grijă de șomaj, iar bugetul își va purta singur de grijă”, a observat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
Ce măsuri a luat premierul Ciolacu
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, au prezentat un prim pachet de măsuri, asumate oficial, care vizează controlul cheltuielilor statului prin restructurări în sectorul bugetar, reduceri de posturi, inclusiv scăderea numărului de secretari de stat, limitarea sporurilor acordate personalului bugetar și plafonarea unor diurne, vaucere de vacanță și abonamente de telefonie.
Intenția guvernului de a lua în considerare și soluții alternative de valorificare a activelor statului, de analiză a bilanțurilor companiilor de stat, de reducere a numărului de directori și consilieri și plafonarea salariilor în agențiile și companiile statului este un pas esențial pentru dezvoltarea economiei, dar și pentru echilibrarea bugetului statului pe care multe companii publice și agenții îl parazitează prin ineficiență.
”Planul privind măsurile alternative este ambițios și va putea fi implementat cu succes dacă guvernul își va gestiona activele cu determinarea unui investitor. În esență măsurile anunțate vizează creșterea eficienței cheltuielilor, reducerea costurilor iraționale și exagerate și recalibrarea instituțiilor statului în funcție de nevoile reale și de eficiența acestora”, a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
O analiză a Consiliului Fiscal, care evaluează evoluția companiilor statului în anul 2021 constată că, din cele 787 de companii controlate de stat, doar câteva sunt eficiente, restul fiind generatoare de pierderi și producătoare de arierate față de bugetele statului (-2,7 miliarde de lei), față de furnizori (8 miliarde de lei) și față de companiile partenere. Iată cum bugetul statului pierde bani direct din propriile afaceri neglijent gestionate și, de aceea, considerăm că atenția acordată conducerii acestora trebuie concretizată prin măsuri eficente.
”Interesul nostru pentru gestionarea companiilor statului este justificat masiv de problemele pe care acestea le generează antreprenorilor români prin amânarea plății furnizorilor și a serviciilor prestate acestora, care creează blocaje în activitatea economică”, a observat Cristina Chiriac.
CONAF pune pe agenda guvernului accesul femeilor antreprenor la finanțare
CONAF a solicitat guvernului să construiască politici publice care să faciliteze accesul femeilor la finanțare prin oferirea de granturi, garanții pentru împrumuturi și microfinanțare, în acord cu recomandările OECD și cele ale Comisiei Europene.
Concret, pentru mobilizarea mecanismelor guvernamental este nevoie de un program pentru „Promovarea Dezvoltării Antreprenoriatului Feminin”. dedicat accesării ajutoarelor de stat sub formă de garanții pentru împrumuturi prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) și sub formă de granturi.
Având în vedere rolul vital pe care antreprenoriatul feminin îl joacă în economia noastră (1,5 milioane de companii în România, dintre care 200.000 au acționariat feminin, aproximativ 13% dintre companiile din România sunt deținute de femei -conform INS 2022) dar si problematica creditării cu care se confruntă mediul privat în ultimii 3 ani, am expus necesitatea unei scheme de susținere dedicată, pentru care vom dezvolta grupuri de lucru în cadrul Ministerului Muncii și al Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.