CCR sfidează organismele europene

Curtea Constituțională anunță că nu își schimbă decizia din 8 iunie 2021, conform căreia Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, în ciuda unei hotărâri a Curții de Justiție a UE. „Curtea Constituțională a analizat exclusiv constituționalitatea unor norme din cuprinsul Legii nr.304/2004 privind organizarea
judiciară, nu și cu privire la oportunitatea existenței sau inexistenței Secției de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ)”, se arată în răspunsul CCR înaintat ministrului Justiției, Lucian Bode.

Ca urmare a deciziei CCR, Comisia Europeană a trimis Guvernului României în luna octombrie o scrisoare în care cere clarificări privind decizia CCR 390/2021, care neagă dreptul UE. Acesta este primul pas procedural spre declanșarea procedurii de infringement (sancționarea unui stat membru care nu respectă dreptul UE).

În răspunsul oficial la scrisoarea Comisiei Europene, Curtea Constituțională condusă de Valer Dorneanu arată că „în contextul actual constituțional, Decizia nr. 390/2021 nu poate fi modificată. În realitate, dacă se dorește desființarea SIIJ, aceasta se poate realiza numai prin lege adoptată de Parlament”.

CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR. Practic, Curtea Constituțională a decis că dreptul intern este mai puternic decât dreptul UE.

Astfel, în acest context, decizia CCR pune România în situația în care este Polonia în acest moment. În cazul Poloniei, refuzul de a recunoaște primatul dreptului european asupra dreptului național este taxat cu 1 milion de euro pe zi.