Cărturești solicită Guvernului eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri: „Ne gândim care o să fie librăriile pe care ar trebui să le închidem”
Cărturești solicită Coaliției de Guvernare anularea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA) introdus la începutul anului 2024 prin Legea 296/2023. Mai mult, librării Cărturești din orașe precum Brăila, Drobeta Turnu-Severin, Târgu Jiu, localități care nu au alternative privind accesul la carte, până la Verona, din București, cea mai mare și mai activă librărie din România, gazdă a peste 300 de evenimente anual, ar trebui închise în urma aplicării acestei taxe.
Corina Giurgia, PR Cărturești: „Taxa asta lovește direct în supraviețuirea librăriilor, care și așa au o viață destul de complicată, mai ales și după TVA-ul mărit de la 1 august. Noi lucrăm într-adevăr, cum spuneai, cu profituri foarte mici, iar impozitul se aplică chiar și când ești pe pierdere. Consecința o să fie că se blochează investițiile, riscul să se închidă librării din orașe mari. Inclusiv în orașele, și acolo mă doare pe mine foarte tare, în orașele în care oamenii nu au alte surse de acces la carte. Dacă o să te uiți pe stradă o să vezi covrigării, magazine, fel de fel de locuri unde te distrezi și pierzi bani. În orașe ca acestea, librăria pare să fie unica sursă din care să îți iei altceva, unde să ai acces la cultură, unde să se construiască o comunitate, să ai acces la educație, pentru că rafturile în sine sunt un acces la educație”.
Corina Giurgia, PR Cărturești: Suntem în poziția de a ne gândi care o să fie librăriile pe care ar trebui să le închidem
Pentru o imagine de ansamblu, industria de carte a fost afectată în ultimii doi ani de falimente, insolvențe, închideri de librării și, mai recent, de majorarea TVA-ului la carte de la 5% la 11%. Toate aceste evenimente au creat dezechilibre și au contribuit la scăderea consumului de carte din România care, potrivit Eurostat, este deja cel mai redus din Europa.
Corina Giurgia, PR Cărturești: „Am fost nevoiți, dacă măsura rămâne, să nu mai facem investiții, adică să deschidem librării noi. Suntem în poziția de a ne gândi care o să fie librăriile pe care ar trebui să le închidem. S-ar putea să nu mai putem continua proiectele pe care le avem, de susținere a scriitorilor români contemporani, de acordare a burselor, de acordare sau de organizare a premiilor Cărturino, pentru copii. Ele formează un ecosistem fără de care nu se poate într-o societate sănătoasă, într-o cultură sănătoasă”.
Cărturești și-a asumat încă de la înființare un rol activ în sprijinirea accesului echitabil la carte și cultură, obiectivul companiei fiind acela de a crește impactul educațional și de a genera un profit sustenabil care să permită deschiderea cât mai multor librării în cât mai multe zone din țară.
Ca atare, Cărturești a investit continuu majoritatea profiturilor obținute în dezvoltarea businessului, alături de creditele bancare obținute în baza acestora extinzându-se inclusiv în comunități fără acces la librării, biblioteci, evenimente culturale sau alte forme de contact direct cu cartea.
„Vânzările sunt în scădere și investițiile sunt blocate. Lipsa accesului la carte înseamnă creșterea analfabetismului funcțional, vulnerabilitate la dezinformare și polarizare socială. Văzând realitatea din jur, măsurile fiscale nu fac decât să adâncească aceste vulnerabilități, când atenția guvernanților ar trebui îndreptată către repararea acestora prin crearea unor politici publice sănătoase. Însă ce vedem sunt măsuri care penalizează antreprenorii români prin decizii luate fără viziune”, conchide Șerban Radu, cofondator Cărturești.
Cărturești a construit o rețea de 60 de librării în România și în Republica Moldova devenind cel mai important hub cultural și educațional din țară. Anual este gazdă și organizator a peste 800 de evenimente: lansări de carte, festivaluri literare, cluburi de lectură, dezbateri, ateliere pentru copii, oferind acces gratuit la activități culturale pentru milioane de români.