Buget 2026 – Priorităţile în sectorul transporturilor: finalizarea lucrărilor aflate în stadiu avansat de realizare, cu finanţare asigurată, şi continuarea lucrărilor în derulare. PROIECTELE CNAIR, Metrorex, CNIR şi în sectorul aerian

Priorităţile strategice în domeniul infrastructurilor şi serviciilor de transport, pentru perioada 2026 – 2029, vizează, în principal, creşterea accesibilităţii României prin integrarea reţelelor naţionale de transport feroviar, rutier, naval, aerian (şi logistică) la reţelele europene şi internaţionale, dar şi ”dezvoltarea echilibrată” a sistemului naţional de transport, a economiei locale şi regionale, îmbunătăţirea confortului călătorilor şi creşterea siguranţei acestora, eficientizarea transportului de marfă, mărirea mobilităţii populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii mediului, arată proiectul de buget al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru 2026.

Potrivit documentului, următorii patru ani vor fi decisivi pentru evoluţia domeniului transporturilor. Alte priorităţi ale ministerului sunt focalizate în principal pe finalizarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiţii aflate într-un stadiu avansat de realizare, cu finanţare asigurată şi continuarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiţii aflate în derulare, precum şi începerea de noi lucrări, situate pe reţeaua TEN-T, cu finanţare asigurată din fonduri nerambursabile şi fonduri rambursabile, concretizându-se în constructia de autostrazi/drumuri expres pe TEN-T; modernizarea si dezvoltarea retelei de drumuri nationale, inclusiv prin constructia de variante de ocolire; reabilitarea si modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reteaua TEN-T, prin finalizarea sectiunilor lipsa aferente coridoarelor pe TEN-T centrala, incluzând şi actiuni de creştere a calităţii serviciilor de transport feroviar; modernizarea gărilor şi construcţia de linii de mare viteză; îmbunătăţirea condiţiilor de navigatie pe Dunăre şi canale navigabile; modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime si fluvial.

”Obiectivele României pentru perioada 2026 – 2029 la capitolul de infrastructură de transport vizează:

– accelerarea investiţiilor publice;

– asigurarea resurselor financiare şi umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiţii;

– asumarea unor decizii strategice care să declanşeze reforme structurale şi să asigure o capacitate administrativă sporită;

– prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate şi de mobilitate, de reducere a aglomerărilor şi de asigurare a fluenţei circulaţiei;

– dezvoltarea unui sistem integrat de transport, care include infrastructura de transport, facilităţile şi serviciile,  sistemele de informaţii digitalizate şi care protejează mediul înconjurător, sprijină dezvoltarea socială şi economică integrată fără a afecta sănătatea umană sau mediul, ceea ce este în beneficiul generaţiilor actuale şi viitoare”, se arată în document.

Priorităţile strategice în domeniul infrastructurilor şi serviciilor de transport, pentru perioada 2026 – 2029, vizează, în principal, creşterea accesibilităţii României prin integrarea reţelelor naţionale de transport feroviar, rutier, naval, aerian (şi logistică) la reţelele europene, respectiv la cele internaţionale, concomitent cu dezvoltarea echilibrată a sistemului naţional de transport, a economiei locale şi regionale, îmbunătăţirea confortului călătorilor şi creşterea siguranţei acestora, eficientizarea transportului de marfă, mărirea mobilităţii populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii mediului.

Implementarea accelerată şi eficientă a proiectelor de infrastructură cuprinse în Planul investiţional depinde de un set de măsuri a căror aplicabilitate va fi atent monitorizată la nivelul fiecărei companii care derulează proiecte majore de investiţii.

”Astfel, se va acţiona pe următoarele direcţii: 1. Creşterea calităţii studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice; 2. Eficientizarea relaţiei cu instituţiile şi entităţile avizatoare; 3. Îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice; 4. Introducerea unui sistem de soluţionare rapidă a contestaţiilor; 5. Creşterea performanţei beneficiarilor şi a cooperării între autorităţile locale şi naţionale”, se precizează în document.

Priorităţile strategice ale MTI sunt focalizate în principal pe finalizarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiţii aflate într-un stadiu avansat de realizare, cu finanţare asigurată şi continuarea lucrărilor la obiectivele/proiectele de investiţii aflate în derulare, precum şi începerea de noi lucrări, situate pe reţeaua TEN-T, cu finanţare asigurată din fonduri nerambursabile şi fonduri rambursabile, concretizându-se în: constructia de autostrazi/drumuri expres pe TEN-T; modernizarea si dezvoltarea retelei de drumuri nationale, inclusiv prin constructia de variante de ocolire; reabilitarea si modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reteaua TEN-T, prin finalizarea sectiunilor lipsa aferente coridoarelor pe TEN-T centrala, incluzand si actiuni de crestere a calitatii serviciilor de transport feroviar; modernizarea garilor si constructia de linii de mare viteza; imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare si canale navigabile; modernizarea si dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime si fluviale; investitii in infrastructura aeroportuara in vederea cresterii nivelului de securitate si siguranta pe toate aeroporturile si aerodromurile din Romania, dezvoltarea retelei de transport RO-LA si transport multinodal.

”Următorii patru ani vor fi decisivi pentru evoluţia domeniului transporturilor, în care Guvernul se va concentra pe câteva direcţii de acţiune care să ne garanteze îndeplinirea cu succes a obiectivelor strategice fixate prin Programul de Guvernare, pe componenta de infrastructură de transport:

– Accelerarea implementării proiectelor aflate în execuţie printr-un management responsabil şi pro activ, printr-un dialog continuu cu antreprenorii şi o colaborare interinstituţională eficientă, astfel încât să fie identificate rapid soluţiile în vederea eliminării eventualelor blocaje apărute pe parcursul derulării acestor proiecte;

– Monitorizarea atentă a proiectelor aflate în derulare pe principalele coridoare de conectivitate europeană, astfel încât perspectiva lor de finalizare să se încadreze într-un orizont mediu de timp – Demararea de noi proiecte de investiţii în infrastructura de transport prin promovarea unor documentaţii mature şi bine fundamentate, care să aibă la bază eficienta economică a acestor proiecte;   – Realizarea conectivităţii între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului rutier şi feroviar TEN-T Rin-Dunăre şi Orient/Est-Mediteraneean şi a implementării proiectelor de infrastructură mare în celelalte regiuni ale României, pe axa nord-sud şi est-vest;

– Continuarea programului de redresare a companiilor de stat din domeniul transporturilor şi a procesului de selecţie a managerilor profesionişti în baza unei analize transparente şi solide;

– Atragerea specialiştilor români care lucrează în străinătate („repatrierea”) în implementarea unor proiecte majore de miliarde de euro;

– Parteneriate cu instituţii publice care gestionează infrastructură în alte state membre UE pentru asistenta tehnică;

– Implementarea Planului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, document care actualizează strategia de implementare a MPGT şi care va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exerciţiu financiar european;

– Adoptarea unei noi strategii de finanţare a proiectelor de infrastructură care să asigure implementarea proiectelor în mod sustenabil şi eficient. Vor fi susţinute investiţiile majore în infrastructură având ca principală sursă de finanţare fondurile europene nerambursabile, acesta fiind un factor-cheie al modernizării României. Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, şi a altor instrumente de finanţare pentru a maximiza impactul acestora şi pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte”, mai arată proiectul.

Atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport vor fi susţinute prin  măsuri generale şi acţiuni obligatorii precum: Creşterea competitivităţii între modurile de transport, îmbunătăţirea serviciilor de transport prin investiţii în parcul de material rulant, Modernizarea staţiilor de cale ferată, Modernizarea porturilor şi aeroporturilor, Infrastructură rutieră de înaltă calitate, Extinderea transportului multinodal.

Programul Investiţional (PI) pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 vizează o schimbare de paradigmă în sensul concentrării eforturilor politice, instituţionale şi financiare ale României pe un set clar de priorităţi, care să conducă la finele decadei 2020-2030 la crearea unei reţele naţionale de transport şi care să reprezinte coloana vertebrală de dezvoltare a României.

Astfel, sursele de finanţare pentru proiectele incluse în Programul Investiţional 2021 – 2030 sunt: Programul Transport 2021 – 2027 a cărui ultimă modificarea fost aprobată la finalul anului 2025 de către Comisia Europeană, beneficiază de o alocare în jur de 7,98 miliarde euro, din care 4,65 miliarde euro din fonduri europene.

Printre proiectele cu un stadiu foarte avansat de implementare, finanţate prin PT 2021-2027 se numără: Autostrada Piteşti – Sibiu, Orbital Bucureşti, Autostrada Târgu Mureş– Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, legătura rutieră rapidă Paşcani – Suceava – Siret, modernizare cale ferată: Proiectul Arad – Timişoara – Caransebeş, Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş.

Printre proiectele cu grad foarte avansat de maturitate se numără: modernizare cale ferată Craiova – Bucureşti, modernizare cale ferată Predeal – Braşov precum şi proiecte cu utilizare duală pentru Mobilitate Militară: autostrada A3 Transilvania (Nădăşelu – Biharia), autostrada A7 Moldova (secţiunea Ploieşti – Focşani), modernizare cale ferată Arad – Timişoara – Caransebeş (loturile 1, 3 şi 4 şi faza 2 a lotului 2) şi Braşov – Sighişoara.

Conform planului de finanţare PT, pentru perioada 2026 – 2027 este prevăzută o alocare financiară de 3,18 miliarde euro, din care 1,33 miliarde euro sunt reprezentate de fonduri europene nerambursabile (FEN) şi 1,85 miliarde euro de contribuţia de la bugetul de stat.  Din alocarea totală de 3,18 miliarde euro prevăzută pentru perioada 2026 – 2027, alocările anuale sunt defalcate după cum urmează: – 1,54 miliarde euro în 2026 din care 642 milioane euro fonduri europene nerambursabile şi 898 milioane euro reprezintă contribuţia de la bugetul de stat; – 1,64 miliarde euro în 2027 din care 686 milioane euro fonduri europene nerambursabile şi 959 milioane euro reprezintă contribuţia de la bugetul de stat.

Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF – Transport)

În cursul anului 2026 va fi lansat un ultim apel CEF (reflow) care va acoperi anvelopa de coeziune şi anvelopa de mobilitate militară. Astfel, totalul contribuţiei CEF de care beneficiază România în cadrul celor trei anvelope se ridică la 1.114.889.806 euro. În prezent, din portofoliul de 48 de proiecte aferent CEF 2, 3 proiecte sunt finalizate şi 45 sunt în curs de implementare. O parte semnificativă a contribuţiei CEF este dedicată sectorului feroviar, prin proiectele de reabilitare a secţiunii Bucureşti Nord – Giurgiu Nord – frontieră (Fazele I şi II), reabilitarea infrastructurii feroviare care deserveşte Portul Constanţa (Faza I Valu lui Traian şi Port Constanţa Faza II) şi reabilitarea secţiunii Ploieşti triaj – Focşani (light modernization).

În sectorul rutier, investiţiile sunt concentrate către un transport mai verde. CEF asigură finanţarea unui număr de 1.849 puncte de încărcare cu o capacitate de 150 kW şi 176 puncte de încărcare cu o capacitate de 350 kW.

De asemenea, în cadrul CEF sunt finanţate investiţii ce vizează infrastructură navală, cum ar fi proiectul FAST Danube 2 care are ca obiectiv asigurarea adâncimilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării. Prin iniţiativa Solidarity lanes, România implementează 6 proiecte, care vizează modernizarea punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova (Vicşani – Dărmăneşti, Siret, Ungheni, Reni – Giurgiuleşti – Galaţi, Albiţa), precum şi reabilitarea infrastructurii feroviare şi rutiere adiacente punctelor de trecere a frontierei.  Totodată, în faza de implementare sunt şi o serie de investiţii ce servesc priorităţilor orizontale ale Comisiei Europene, respectiv parcări securizate, ITS, SESAR, RIS.

 

Fondul pentru Modernizare

Direcţia Generală Programe Europene Transport (DGPET) din cadrul MTI gestionează un portofoliu total de 2,366 miliarde euro din Fondul pentru Modernizare, dedicat exclusiv modernizării şi decarbonizării sectorului transporturilor. Aceste proiecte marchează un pas decisiv pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, modernizarea infrastructurii de transport feroviar, rutier, naval şi aerian, precum şi crearea unui ecosistem naţional pentru mobilitatea electrică, în deplină concordanţă cu obiectivele Pactului Verde European, ale Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) şi cele ale Strategiei pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Proiecte finanţate:

– 470 milioane euro – pentru achiziţia a 62 de trenuri electrice regionale de scurt parcurs, destinate îmbunătăţirii conectivităţii şi reducerii emisiilor în transportul feroviar;

– 204 milioane euro – pentru achiziţia a 9 rame electrice interregionale de lung parcurs şi 23 de locomotive electrice, menite să crească eficienţa şi atractivitatea transportului feroviar la nivel naţional;

– 61 milioane euro – pentru electrificarea liniilor de cale ferată pe următoarele segmente: Constanţa–Mangalia, Răduleşti–Giurgiu decarbonizarea reţelei feroviare; Nord şi Chiajna–Jilava, contribuind la decarbonizarea reţelei feroviare;

– 132 milioane euro – pentru achiziţia de material rulant destinat liniei de metrou M4, sprijinind extinderea şi modernizarea transportului urban subteran;

– 200 milioane euro – pentru instalarea de capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pe aerodromurile civile certificate din România, ca parte a eforturilor de sustenabilitate în sectorul aviatic;

– 299 milioane euro – pentru înlocuirea utilajelor şi echipamentelor neperformante din punct de vedere al consumului de energie din sectorul transportului naval şi aerian cu utilaje şi echipamente cu emisii zero, precum şi a vehiculelor ce asigură servicii anexe transportului feroviar şi naval, pentru a se califica drept vehicule cu emisii zero;

– 299 milioane euro – pentru sprijinirea investiţiilor destinate achiziţiei de vehicule cu emisii zero pentru transportul rutier şi feroviar de mărfuri, maritim şi pe căi navigabile interioare de pasageri şi mărfuri;

– 250 milioane euro – pentru promovarea infrastructurii pentru o mobilitate cu emisii zero în sprijinul întreprinderilor şi comunităţilor (e-MOVE RO);

– 299 milioane euro – pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor electrice pe reţeaua naţională de autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale (eMobility RO);

– 150 milioane euro – investiţii pentru promovarea eficienţei energetice a porturilor din România.

Din cadrul acestui portofoliu, o parte dintre proiectele strategice necesită asigurarea cofinanţării naţionale, respectiv contribuţia proprie şi TVA. Printre acestea se numără: Proiectul privind achiziţia de material rulant pentru linia de metrou M4 – 348.465.003 lei; Proiectul de electrificare a liniilor de cale ferată Constanţa–Mangalia şi Chiajna–Jilava – 1.530.628.993 lei.

”Orice întârziere în asigurarea disponibilităţilor financiare poate duce la întârzieri greu de recuperat în implementarea proiectelor şi în raport cu termenele asumate, ceea ce poate atrage pierderea finanţărilor europene”, mai precizează documentul.

COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE 

Având în vedere Strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere stabilită prin Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, aprobat prin HG nr. 1312/2021, la nivelul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere se derulează un amplu program de construcţie autostrăzi, variante de ocolire şi modernizare/ reabilitare drumuri naţionale.

Astfel, pentru perioada 2026 – 2029 CNAIR va avea în vedere continuarea lucrărilor aferente obiectivelor de investiţii aflate in prezent in execuţie/ pentru care au fost încheiate contracte de execuţie lucrări, precum si promovarea etapizata a celor aflate in diferite stadii de pregătire, după cum urmează:

A. Program de construcţie autostrăzi/drumuri expres

I. Finalizarea obiectivelor aflate în prezent în execuţie, respectiv:

– Autostrada Sibiu – Piteşti, Secţiunile 2, 3, 4;

– Autostrada de Centură a Municipiului Bucureşti, Sector Centura Nord;

– Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea;

– Autostrada Focşani – Bacău, Loturile 2 si 3;

– Autostrada Bacău – Paşcani, Loturile 1, 2 si 3;

– Autostrada Lugoj – Deva;

– Autostrada Sibiu – Făgăraş, Tronson 1, 2, 3 si 4;

– Autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ, Secţiunea I, Târgu Mureş – Miercurea Nirajului, Secţiunea III, Leghin – Târgu Neamţ;

– Pod peste Prut la Ungheni;

– Drum Expres Brăila – Galaţi;

– Drum Expres Arad – Oradea, Loturile 1, 2 şi 3;

– Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar.

II. Finalizarea procedurilor de atribuire a contractelor pentru proiectare şi execuţie lucrări lansate şi demararea lucrărilor pentru următoarele obiective:

– Autostrada Craiova – Filiaşi si Drum Expres Filiaşi – Târgu Jiu;

– Autostrada Paşcani -Suceava, loturile 1 şi 2;

– Autostrada Suceava – Siret, loturile 1 si 2;

– Autostrada Timişoara – Moraviţa, Tronson 1 şi 2;

– Alternativa Techirghiol.

III. Finalizarea etapei de proiectare – faza elaborare Studiu de Fezabilitate/ Proiect Tehnic pentru următoarele obiective:

– Autostrada Braşov – Făgăraş;

– Autostrada Baia Mare – Suceava, Loturile 1, 2 şi 3;

– Drum Expres Constanţa-Tulcea;

– Drum Expres Tişiţa – Albiţa;

– Drum Expres Brăila (Jijila) – Tulcea (Cataloi);

– Drum Expres Buzău-Brăila;

– Drum de mare viteza Bucureşti – Alexandria;

– Drum de mare viteza Filiaşi-Drobeta-Turnu Severin;

– Drum de mare viteza Drobeta-Turnu Severin – Domasnea;

– Drum de mare viteza Domasnea –  Caransebeş;

– Drum de mare viteza Caransebeş – Lugoj;

– Drum Expres Bucureşti – Târgovişte;

– Drum expres Ploieşti – Găeşti;

– Drum expres Baia Mare – Satu Mare;

– Drum expres Găneasa (DX 12) – Rm. Vâlcea – Tigveni (A1);

– Pod peste Dunăre, Giurgiu – Ruse II.

B. Programul de modernizare/ reabilitare drumuri naţionale

I. Finalizarea obiectivelor aflate în execuţie – ce însumează un număr de 321,57 km

– Lărgire la 4 benzi DN 7 Bâldana şi Titu – 21,4 km;

– DN 71, Bâldana – Târgovişte – Sinaia;

– DN 73 Piteşti – Câmpulung – Braşov, km 13+800 – km 42+850, km 54+050 – km 128+250, loturile 1 şi 2 (103,25 km);

– DN 52, Alexandria – Turnu Măgurele (45,96 km);

– DN 73F km 0+000 – km 8+450 Moieciu de Jos -Cheia – Moieciu de Sus (8,45 km);

– Lărgire la 4 benzi DN1A şi măsuri de siguranţă rutieră pentru sectorul cuprins între Centura Bucureşti şi intersecţia cu şoseaua Chitila-Mogoşoaia (1,28 km).

II. Finalizarea etapei de proiectare – faza elaborare studiu de fezabilitate/ DALI pentru următoarele obiective:

– DN 73C, Lot 1, km 44+800 – km 55+000, Curtea de Argeş – Tigveni şi Lot 2, km 55+000 – km 68+000, Tigveni – Municipiul Râmnicu Vâlcea;

– DN 7C km 104+000 – km 130+800 (Transfăgărăşan).

C. Construcţie variante de ocolire

I. Finalizarea obiectivelor aflate în execuţie

– Modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucureşti între A1 – DN 7 şi DN 2-A2: Secţiunea DN 2 – A2 (11,52 km);

– Sighişoara (13 km);

– Lărgire la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului Bucureşti Sud între A1 (km 55+520) şi DN 5 (14,70 km);

– Modernizarea centurii rutiere a Municipiului Bucureşti, între A1-DN7 si DN2-A2, Lot 2: Sector DN2 (km 12+300) – A2 (km 23+750) (11,524 km);

– Buftea (5,77 km);

– Varianta de ocolire Timişoara Vest (13,90 km).

II. Finalizarea etapei de proiectare – faza elaborare studiu de fezabilitate/ proiect tehnic pentru următoarele obiective:

– Varianta de ocolire a oraşului Podul Iloaiei (4,38 km);

– Varianta de ocolire a municipiului Iaşi – Varianta Sud Obiect 4 – Varianta trafic uşor (sector km 0+000 – 8+185) şi penetraţie cartier Dacia (8,80 km);

– Varianta ocolitoare Râmnicu Vâlcea (21,84 km);

– Varianta ocolitoare Târgu Mureş (11,64 km).

D. Implementarea proiectelor de infrastructura rutieră derulate în parteneriat cu Unităţile Administrativ Teritoriale (Consilii Judeţene/ Primării)

I. Finalizarea obiectivelor aflate in execuţie

– Drum TransRegio Feleac TR 35- Etapa I Centura Metropolitană TR 35 şi drumuri de legătură (29.87 km)

– Modernizare drumuri existente între Galaţi si Hanu Conachi – DN2B si DN25;

– Modernizare DN4 intre km 7+564 – km 11+715 (4,15 km);

– Drum de legătură la drumul naţional DN 71 pentru asigurarea optimizării traficului rutier si accesibilităţii in zonele  urbane ale oraşelor Pucioasa si Fieni (12,78 km);

– Lărgire de la două la patru benzi de circulaţie pe DN19 (E671) între poziţiile km 5+985 si km 9+731 (3,75 km);

– Lărgire de la două benzi la patru benzi de circulaţie pe DN79 (E671) între Oradea şi Nojorid;

– Drum de legătură Bolintin-Vale – Drum Radial DR2 – Autostrada A1;

– Varianta Ocolitoare a Municipiului Blaj – conectivitate cu Drum TransRegio: Blaj-Teiuş-A10 (6,84 km); – Descărcare Comarnic (5,90 km);

– Descărcare Azuga Buşteni (9,38 km);

– Varianta de ocolire Giurgiu (12,10 km);

– Pod peste Tisa in zona Tepliţa (Sighetul Marmaţiei) (1,20 km)

II. Lansarea si derularea procedurilor de atribuire a contractelor pentru principalele obiective aflate in această faza:

– Drum de legătură între A1 şi DN 7 (DJ 711A) – Lărgire la 4 benzi de circulaţie;

– Varianta de ocolire Sighetul Marmaţiei;

– Varianta de ocolire Horezu;

– Varianta de ocolire Târgovişte;

– Varianta de ocolire Baia Mare.

III. Semnarea contractelor de execuţie pentru proiectele ale căror licitaţii au fost finalizate: Varianta de ocolire Botoşani.

IV. Finalizarea etapei de proiectare – faza elaborare studiu de fezabilitate/ proiect tehnic pentru un număr de 41 de obiective.

Principalele obiective dezvoltate în această fază:

– Drumuri de legătură cu conexiune la Drumul Expres Constanţa – Tulcea – Brăila, între localităţile Tulcea, Mineri, Cataloi, Agighiol şi Malcoci;

– TransRegio Brăila – Slobozia – Drajna – A2 şi Chiciu – Drajna;

– Varianta de ocolire Bocşa, Călăraşi, Flămânzi, Ardud, Feldioara, Târgu Mureş, Sibiu Sud;

– Drum expres Suceava – Botoşani;

– Drum Expres A1 – Piteşti – Mioveni;

COMPANIA NAŢIONALĂ DE INVESTIŢII RUTIERE

Principalele obiective de investiţii ce vor fi implementate de către compania naţională în perioada 2026-2029 sunt:

1. Autostrada Târgu Mureş-Târgu Neamţ, “Secţiunea II: Miercurea Nirajului – Leghin, km 22 + 000 – km 181+195, judeţul Mureş, judeţul Harghita şi judeţul Neamţ (116,2 km);

2. Autostrada Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni (88,77 km);

3. Autostrada Bacău – Braşov (162 km);

4. Autostrada Ploieşti – Braşov (112,75 km);

5. Drumul Expres Bacău – Piatra Neamţ (51 km);

6. Drumul Expres Focşani – Brăila (73,5 km);

7. Drumul Expres Filiaşi – Târgu Jiu (63,7 km);

8. Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea, subsecţiunea 3C2 Chiribiş – Biharia (Km 30+550 – Km 59+100), inclusiv Nod rutier: A3 (km 39+940) – DN 1P (Spinuş) (28,55 km);

9. Drum de Mare Viteză Bucureşti – Giurgiu (65 km);

10. Legătură rutieră între Autostrada de centura Bucureşti Nord şi viitorul Terminal 2 al Aeroportului Internaţional Henri Coandă (AIHC) (2,55 km);

11. Drum expres Brăila (Jijila) – Tulcea (Cataloi) (61 km).

Mai multe detalii, pe News.ro

https://www.news.ro/economic/buget-2026-prioritatile-sectorul-transporturilor-finalizarea-lucrarilor-aflate-stadiu-avansat-realizare-finantare-asigurata-continuarea-lucrarilor-derulare-proiectele-cnair-metrorex-cnir-sectorul-1922400010332026031822373941