BNR a hotărât marţi să majoreze rata dobânzii de politică monetară
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de marţi, a hotărât să majoreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023. De asemenea, se va majora rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, şi va creşte rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an, începând tot cu data de 11 ianuarie 2023. În schimb, vor fi menţinute nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Potrivit BNCR, rata anuală a inflaţiei a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76 la sută, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie. Creşterea a fost determinată şi în acest interval mai cu seamă de majorarea preţurilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar şi de scumpirea mai pronunţată a mărfurilor nealimentare şi a serviciilor de piaţă. Impactul lor a fost contrabalansat totuşi consistent de scăderea dinamicii preţului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotaţiei petrolului, precum şi al plafonării preţului lemnelor de foc.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat uşor ascensiunea în primele două luni din trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie la 14,0 la sută în luna noiembrie 2022, ca urmare a creşterilor cvasi-generalizate de preţuri consemnate pe cele trei segmente ale inflaţiei de bază. Evoluţia inflaţiei CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate şi în acest interval de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în luna noiembrie 2022 la 14,6 la sută, de la 13,4 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în noiembrie la 13,1 la sută şi la 11,4 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.
Activitatea economică a crescut în trimestrul III 2022 cu 1,3 la sută faţă de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul II, depăşind astfel semnificativ previziunile, evoluţie ce face probabilă o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar aşteptărilor.
În schimb, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 4,0 la sută de la 5,1 la sută în trimestrul II -, rămânând totuşi însemnată din perspectivă istorică. Creşterea economică a fost susţinută, de această dată, în principal de formarea brută de capital fix, şi doar în secundar de consumul gospodăriilor populaţiei, în timp ce evoluţia exportului net a redevenit puternic contracţionistă, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului importului a depăşit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri şi servicii.
Pe acest fond, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accelerat considerabil creşterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variaţia anuală în scădere a preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent şi-a dublat dinamica anuală.