• iulie 27, 2026
• Narcis Pohoata

Președintele organizației este geograful Adrian Covăsnianu, specialist în domeniul infrastructurii și al dezvoltării regionale, cu o experiență de peste un deceniu în activitatea civică și în promovarea marilor proiecte ale Moldovei. De ce era nevoie de o nouă organizație? Radio HIT Iași i-a adresat această întrebare președintelui Asociației „Moldova Vrea Infrastructură”, Adrian Covăsnianu.

Acoperă o paletă mai largă de nevoi. Pe lângă infrastructura, să spunem, clasică, cea rutieră pe care o vedem cu toții, ne gândim și la infrastructură energetică, chiar sportivă, sanitară sau logistică. Este un ONG mai amplu, care acoperă un domeniu mai larg, o nevoie structurală a regiunii noastre.

Odată cu lansarea asociației, ați trimis Ministerului Transporturilor un document cu 11 propuneri. Care sunt cele mai importante dintre ele?

Este un set de propuneri țintite, având în vedere că vorbim despre un document strategic. Printre cele mai importante, ne gândim în primul rând la modernizarea căii ferate de la Iași spre Roman, la tronsonul Suceava-Siret până spre Ploiești și, de ce nu, la partea de electrificare. Avem în continuare magistrale în regiunea noastră care nu beneficiază de electrificare. Și mă refer aici la linia de la Iași spre Tecuci. În același timp, luăm în calcul platformele logistice. Avem în zona Iașului o platformă în zona Socola-Cristești, dar și la Galați, care nu este valorificată la adevărata ei valoare. Este un demers prin care încercăm să corectăm, atât cât putem și ne pricepem, anumite elemente dintr-o strategie națională care nu atinge întreaga problematică a regiunii noastre.

Vedem că ne străduim să construim autostrăzi, în timp ce, în alte țări din Europa, acestea devin tot mai greu de întreținut, iar centrul de greutate se mută pe căile ferate.

Da, este adevărat, pentru că acest shift, această mutație investițională, se petrece în mod natural în Vestul și Centrul Europei. Începem să înțelegem și noi că această nevoie trebuie extinsă și în zona noastră, pe flancul estic al Europei, care trebuie securizat din perspectiva infrastructurii. Următorul exercițiu bugetar trebuie să înceapă, la modul real, să rezolve această problemă și la est de Carpați. Dacă ne uităm în centrul României, vedem că aceste proiecte produc deja efecte. Ne uităm pe coridoarele din vest. Am fost personal recent în zona Brașov-Sighișoara și am văzut tuneluri construite pe care se va circula cu 160 km/h. Ne dorim aceeași infrastructură și în zona Moldovei.

Ați făcut o analiză și pe subiectul autostrăzilor. Ne plângem că Moldova este săracă pentru că nu are autostrăzi, dar odată ce A7 și A8 vor deveni realitate, suntem pregătiți să le exploatăm economic?

Este o întrebare legitimă. Ce facem cu ele după ce le construim? Pe de o parte este partea de întreținere, pentru că vom avea sute de kilometri de drum rapid care trebuie menținuți în stare bună, dar ulterior vorbim și de valorificarea acestei infrastructuri pe plan local. Este clar că această discuție trebuie purtată chiar acum. Vedem deja zeci de kilometri de autostradă în execuție sau chiar în exploatare pe Valea Siretului și este nevoie de o schimbare de paradigmă. Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri trebuie să beneficieze de resursele financiare necesare pentru a prelua întreținerea acestor drumuri, iar la nivel de experți trebuie purtată o discuție mai amplă. Noi, ca societate civilă, putem fi un actor relevant în acest dialog.