7 soluții creative pentru un Iași mai răcoros!

Insulele și valurile de căldură urbană au fost provocarea principală abordată la Climathon Iași 2024. Șapte echipe au luptat pentru premiul de 5.000 de euro. Garden in a box, marele câștigător, propune grădini urbane modulare configurabile care acționează ca „adăposturi naturale de răcire” pentru a reduce impactul insulelor de căldură urbană. Dar toate echipele au propus soluții creative care pot oricând, transpuse în practică, să schimbe viața locuitorilor marilor orașe în bine.

De exemplu, „Miraj oază urbană” propune un sistem modular format din bănci, pereți verzi, acoperiș din țesătură specială care reflectă lumina soarelui și pereți pe șine care permit ajustarea umbrei în funcție de poziția soarelui. Climathonul este cel mai mare ideathon pe teme de mediu din lume, desfășurându-se în peste 100 de orașe din întreaga lume. În România, este organizat de Impact Hub Bucharest. Coordonator Climathon Iași, Lucian Roșu, Asociația Civica.

Primul lucru pe care l-am observat cu toții și l-am înțeles este că trebuie să fim conștienți de problema valurilor de căldură și deja resimțim lucrul acesta. Luna iunie a fost una din cele mai călduroase luni ale ultimului secol, inclusiv în Iași. Vorbim despre temperaturi cu 3-4° mai mari decât în periferia orașului, lucru care ne face să căutăm refugii termice și să nu mai consumăm orașul, să nu mai mergem prin oraș. Tocmai din acest motiv am organizat acest eveniment și am căutat să găsim soluții pentru a vedea cum putem să adaptăm orașul sau cum putem să ne adaptăm pe noi pentru a preveni sau pentru a ne adapta acestor valuri de căldură urbană. Este clar că nu putem să schimbăm clima, nu putem să schimbăm procesul de încălzire globală, cel puțin nu la nivel local, dar putem să ne adaptăm și putem să adaptăm orașul astfel încât să fie un oraș mai prietenos cu noi, oamenii.

Au fost șapte echipe la Climathon Iași. Cât de ușor sau cât de greu a fost să desemnați câștigătorul și care a fost soluția care a primit 5.000 euro?

Echipele s-au concentrat pentru a găsi soluții cât mai bune. Juriul a ales soluția grădinii urbane modulare care este configurabilă în funcție de nevoile spațiului. Funcționează ca un adăpost natural de răcorire sau de răcire cu vegetație stratificată, cu plante native, sisteme inteligente de irigare și colectarea apei fluviale și inclusiv materiale reflectorizante care să absoarbă căldura și cel mai important lucru, să aibă o integrare flexibilă în infrastructura urbană existentă. A fost o soluție pe care și eu personal am apreciat-o foarte mult. A fost o echipă multidisciplinară. Cred că a fost și marele câștig al echipei respective, că a fost formată din peisagiști, arhitecți, geografi și designeri, iar această soluție a convins.

Celelalte șase echipe au propus soluții pentru încălzirea în marile centre urbane, soluții care ar putea fi aplicate și ele?

Sigur că da. Soluțiile au fost împărțite în trei categorii și anume de conștientizare, de prevenire pentru autoritățile locale și conceptul acesta de stații de răcire, de răcorire. A fost un proiect, un sistem modular format din bănci, acoperit cu un material special care are capacitatea aceasta de a reflecta lumina soarelui. Au fost trei soluții pe categoria aplicații de prevenție. Practic, să creăm trasee și circuite care să meargă prin zonele mai răcoroase ale orașului. Dar și aplicații care să ajute administrația locală să înțeleagă mai bine, exact unde este problema și unde trebuie intervenit.

O altă aplicație oferă informații în timp real despre vulnerabilitățile spațiul urban din perspectiva acestor parametri climatici pe care i-am întâlnit. Un alt proiect s-a numit Noi facem o pădure. Practic instalarea de copaci artificiali care să reflecte razele soarelui și să ofere umbră mai ales în zonele supraîncălzite ale orașului.

Un alt proiect își propune să crească nivelul de conștientizare a acestor probleme. Și ultima soluție a fost o aplicație care să găsească traseele umbrite și răcoroase în orașul Iași, oferind un confort termic în general.

Vedem că societatea civilă, comunitățile, tinerii din diferite specializări găsesc soluții. Sunt ele preluate și de administrațiile locale? Ce se poate face pentru ca ele să nu rămână la stadiu de proiecte frumoase dar care nu devin realitate?

Acesta a fost și scopul nostru. De a crea o comunitate care să înțeleagă problema și care să găsească soluții pentru abordarea acestei probleme. Și comunitatea nu este formată doar din acești tineri care s-au înscris cu soluții și au găsit soluții foarte bune. Este formată și din administrația locală și din agențiile care se ocupă de această problemă și de oamenii de știință care au fost prezenți la eveniment.

Drept urmare, evenimentul organizat de noi a acționat ca un catalizator pentru a forma o comunitate conștientă de această problemă și am avut sprijinul inclusiv al autorităților locale. În sensul că au participat activ la discuții. Au ieșit mai câștigați din eveniment pentru că au înțeles mai multe pe tema aceasta. Noi ca organizație civică vom duce mai departe conștientizarea acestei probleme prin diferite inițiative pe care le avem.

Drept urmare, eu am speranța că autoritățile locale devin din ce în ce mai conștiente și vor găsi soluții sau vor împrumuta de la noi soluții care să facă orașul să fie mai mare răcoros, măcar mai adaptabil la problemele vizate.