36.000 de persoane au semnat petiția pentru primul parc natural din regiunea Moldovei, Codrii Iașilor

 

Asociația „Codrii Iașilor” și-a propus să salveze cele 20.000 de hectare care se mai păstrează din codrii care, cu secole în urmă, se întindeau de la Huși până la Roman și Hârlău. 13 cercetători au prezentat proiectul la Universitatea Alexandru Ioan Cuza și vor depune studiul cu argumentele lor științifice la Academia Română pentru expertiză. Apoi vor face demersuri la Ministerul Mediului. Adina Hulubaş, cercetător al Academiei române, filiala Iaşi, specialistă în etnologie şi folclor este unul dintre ei. Spune ca statutul de parc natural ar permite salvarea caselor traditionale care incep sa fie inlocuite de betoane. Adina Hulubaş, cercetător al Academiei române, filiala Iaşi, specialistă în etnologie şi folclor.

 

Trebuie să-i mulțumesc lui Mihai Diac pentru această inițiativă, se știe că el este inițiatorul acestui grup de acțiune civică Codrii Iașilor, dar dincolo de acțiune civică s-a dorit o fundamentare științifică foarte riguroasă și în urmă cu un an m-am alăturat și eu echipei de specialiști. De 5 ani de zile se lucrează la acest demers, dar cultura tradițională trebuia să întregească abordarea naturală. Cultura și natura merg foarte bine împreună. De asta beneficiem în ziua de astăzi de o asemenea moștenire locală și în felul acesta m-am alăturat și eu echipei. Își dorește să securizeze, practic sau folosind un cuvânt mai la modă, să salgardeze patrimoniul natural și cultural pentru generațiile care vin. Tendința de a face profit pare să fie cumva contraproductivă, pentru că ne autodistrugem ca societate.

În ce a constat cercetarea dumneavoastră ați făcut și teren, ați comparat realitatea zilelor noastre cu arhivele?

Sunt foarte cunoscute satele din acesta real, pe care dorim să-l desemnăm drept parc natural. Împreună cu familia m-am bucurat și eu de atât de partea naturală, cât și de zona rurală și, printr-o comparație cu arhiva Moldovei și Bucovinei, care este găzduită de Academia Română, filiala Iași, am descoperit că există o continuitate remarcabilă atât a meșteșugurilor locale, cât și a medicinei populare. Este ceea ce se cheamă cunoștințe despre natură și univers pe care trebuie să le reînvățăm de la țărani și de asemenea, exploatarea foarte rațională a resurselor de lemn și de plante a adus până în zilele noastre resursa locală, pădurea și tot ceea ce oferă ea. De aceea trebuie să conștientizăm mai mult importanța identității locale și să-i ajutăm pe locuitorii din aceste state să fie beneficiarii lucrurilor care au ajuns la ei.

Aparțin comunității locale, înainte să aparțină Direcției silvice sau experților, chiar și celor care au lucrat la acest studiu.

Dacă ne referim la medicina tradițională, pentru că ați pomenit această latură a vieții rurale.

Sigur, evident că e nevoie de mai mult teren pentru a descoperi în detaliu, dar sunt acele plante de leac care trebuie culese în anumite momente ale anului și aceste tipuri de cunoștințe, care sunt și clasificate la UNESCO drept cunoștințe despre natură și univers, sunt utile și înainte de a ajunge la un spital sau la un doctor, salvează de foarte multe ori situația. Tot ceea ce are de oferit ecosistemul din pădure este cunoscut în mod empiric de locuitorii din satele din jurul Codrilor.

Ce riscă să dispară din satele din arealul cercetat, aarealul pentru care ați inițiat acest demers dacă nu suntem atenți?

Primul element aflat în pericol este arhitectura țărănească. Toate soluțiile industriale, mult mai ieftine, sunt la îndemâna celor care consideră că numai  e de bun ton sau nu arată suficient de bine opoartă pe care avem, de exemplu, cai care stau față în față sau afrontați, cum spun specialiștii, ori stâlpii aceia rotunjiți care sunt capul strămoșului. Din punct de vedere magic, ei protejează gospodăria. E foarte ușor să pui la pământ asemenea gospodării. Vedem asta tot timpul în jurul nostru, dar moștenirea culturală și identitatea locului se pierde cu totul. Este cumva și complicitatea specialiștilor la mijloc pentru că poate nu facem destul pentru a-i conștientiza pe oameni asupra importanței imaginii locului din punct de vedere etnografic.

Ați mai întâlnit case tradiționale și cum ar putea fi ele protejate? 

Exemplele de succes atât din România, cât și din restul lumii, arată că este nevoie de implicarea autorităților locale. Deci trebuie practic bani, pentru că aici se reduce totul. Trebuie finanțare cu ajutorul primăriilor locale și a proiectelor care pot fi atrase, dacă obținem această etichetă foarte importantă de parc natural Codrii Iașilor. Deci, din punctul acesta de vedere, demersul are o concretețe remarcabilă.

Vom putea atrage fonduri importante, atât europene, cât și de la ministerele naționale, pentru salgardarea patrimoniului cultural imaterial din Codrii Iașilor. Arhitectura este ceea ce se vede cel mai bine, dar ar mai fi latura aceasta, meșteșugul, a faptului că oamenii pot redescoperi importanța economică a ocupațiilor pe care le-au văzut la bunicii lor și să își asigure viața de zi cu zi. De exemplu, la Scânteia s-a revitalizat încondeierea ouălor, ouăle roșii cu motive în alb, deci cele mai vechi, cele mai valoroase și prin vânzarea acestor ouă, oamenii locului pot avea o sursă de venit deloc neglijabilă. Există o interdependență puternică, așadar, între natură, cultură și latura economică.