19 februarie: Ziua Națională Constantin Brâncuși

Ziua Națională Constantin Brâncuși este serbată anual în data de 19 februarie. Anul acesta se împlinesc 148 de ani de la nașterea artistului.

Ziua națională dedicată sculptorului român este reglementată de Legea nr. 305/2015. Potrivit acesteia autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876 în localitatea Hobița din județul Gorj. Tânărrul cu aspirații artisitice a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902, apoi a plecat la Paris, unde a fost admis la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié.

Debutul și opera lui Brâncuși

Anul 1906 reprezintă debutul lui Constantin Brâncuși, își expune lucrările la Société Nationale des Beaux-Arts și la Salon dʼAutomne, Paris. Opt ani mai târziu deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii, la Photo Secession Gallery din New York.

Încă din timpul studenţiei, lucrările sale au fost premiate, iar în 1903, Brâncuşi a primit prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila. Instalat la Spitalul Militar din Bucureşti, bustul reprezintă singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.

După 1908, Brâncuşi dă o nouă expresie sculpturii, originală, proprie lui, preocupare ce va fi strâns legată de alegerea materialului în care lucrează. Într-un timp relativ scurt, artistul elimină detaliile din sculpturile sale, făcând trecerea către o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte. În această evoluţie a artei sale se înscriu lucrări precum „Muza adormită”, „Sărutul”, „Cuminţenia pământului”, „Domnişoara Pogany”, „Prinţesa X” sau „Pasărea măiastră”. Vorbind despre „Muza adormită”, Mircea Deac aminteşte de pictorul belgian Michel Seuphor, care scria, în „La peinture abstraite” (1962), că „A fost începutul unui lucru când Brâncuşi, plictisit de „a face cadavre” concepe „Muza adormită”, care se transformă puţin câte puţin în ovoid simplu; a fost începutul unui lucru când nu era nimic”.

În 1907, angajat să facă monumentul funerar al unui moşier în cimitirul „Dumbrava” de la Buzău, Brâncuşi a sculptat o statuie reprezentând o tânără care îngenunchează, intitulată Rugăciune, care reprezintă prima etapă a evoluţiei sale către formele simplificate.

Tot în 1907, Brâncuşi a închiriat un atelier în Rue de Montparnasse şi a intrat în contact cu avantgarda artistică pariziană, împrietenându-se cu Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani, Marcel Duchamp.

După 1919, păsările sale au evoluat într-o serie de sculpturi de bronz şlefuite, toate intitulate Pasăre în văzduh. În aceşti ani de experimentare, opera lui Brâncuşi a început să aibă un public internaţional şi lucrările sale au intrat în colecţii particulare. În 1913, Brâncuşi a expus la Salon des Indépendants din Paris şi a participat la Armory Show (Expoziţia Internaţională de Artă Modernă) din New York, Chicago şi Boston, expunând cinci lucrări, între care Domnişoara Pogany, un bust stilizat care a avut diverse variante.

În 1937 primește comanda pentru Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, conceput ca un monument comemorativ închinat soldaților căzuți în Primul Război Mondial, care avea trei părți: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără sfârșit.