audio Vasile Asandei: „Trebuie să aducem inteligența înapoi în regiune și să valorificăm cea mai importantă resursă pe care o avem: mintea umană”

Vasile Asandei, director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, a fost invitatul lui Andrei Ivașc la Radio HIT. Discuția s-a concentrat în ce înseamnă POR, care sunt investițiile pentru viitor și care sunt problemele prezentului.

Întreaga discuție a pornit de la o postare pe Facebook a lui Vasile Asandei: „România se află într-un moment-cheie, în care trebuie privit spre viitor și identificate investițiile care pot oferi oamenilor o viață mai bună și care în același timp să fie adaptate la noul scenariu generat de pandemie”.

 

Andrei Ivașc

Care ar fi acele investiții care ne pot oferi nouă, moldovenilor, o viață mai bună?

Sunt două categorii de investiții foarte importante, una se referă la infrastructura de bază de care încă avem nevoie, care nu este realizată la un nivel satisfăcător. A doua categorie se află în zona industriei secolului XXI: chiar dacă suntem o regiune un pic rămasă în urmă, trebuie să investim în viitor. Trebuie să investim în firme inovatoare, în produse inovatoare, în cercetare, transfer tehnologic. Trebuie să aducem inteligența înapoi în regiune și să valorificăm cea mai importantă resursă pe care o avem: mintea umană. Ce spun poate părea la distanță de nevoile noastre imediate, dar esența este că trebuie să învățăm să facem bani în secolul XXI. Și dacă o vom face, vom avea resurse să dezvoltăm și celelalte priorități ale noastre.

 

Să discutăm despre proiectele finanțate prin Programul Operațional Regional în exercițiul actual. Care sunt provocările?

În exercițiul actual am avut o alocare mare pentru Regiunea de Nord-Est prin POR, circa un miliard și aproape 100 de milioane de euro. Am contractat deja mai mult de atât, cam un miliard și 500 de milioane de euro. Principalele provocări aici sunt: o anumită întârziere cu care a început programul și, prin urmare, un risc ca la sfârșitul perioadei de implementare, sfârșitul lui 2023, să nu ajungem la final cu toate proiectele; avem probleme legate de calitatea proiectelor, de potențialul firmelor de construcție – pentru că încă sunt multe proiecte în faze incipiente.

 

Dați-mi exemple!

Sunt proiecte, de exemplu, de mobilitate urbană. Avem la Botoșani un proiect de tramvai, unde trebuie să se refacă liniile și în același timp să se cumpere tramvaie, dar din păcate sunt niște întârzieri și niște probleme legate de buget, e o problemă serioasă cu șansele de a finaliza acel proiect. Avem de asemenea alte proiecte de mobilitate urbană, sunt proiecte cu monumente istorice și vă dau exemplul cazinoului din Vatra Dornei, care este într-o etapă destul de avansată de execuție, dar creșterea prețurilor materialelor de construcție și energie a făcut ca costul total al refacerii monumentului să crească foarte mult și va trebui găsită o soluție. În aceeași situație sunt multe proiecte. Acum sunt circa 1.000 de proiecte în implementare.

 

Și se pot ajusta costurile? În această situație presupun că se află multe proiecte care iau în calcul costul materialelor de construcție.

Da, există prevederi legale prin care se pot ajusta costurile. Dar sunt două tipuri de probleme: pe de o parte, posibilitatea de a crește valoarea proiectelor – după cum știți, proiectele europene au o rigoare foarte mare și s-a adoptat un act normativ, ordonanța 15, care permite creșterea valorii proiectelor, dar nu este asigurată și sursa de finanțare, cel puțin pentru o parte din ele. Acest lucru este în atenția guvernului și sper ca în perioada următoare se vor găsi resurse pentru ca autoritățile locale și beneficiarii din zona societății civile…

 

Adică e un blocaj în momentul de față.

N-aș spune neapărat că este un blocaj, dar sunt proiecte pe cale de a se bloca. Ele lucrează mai departe, primesc bani, dar se adună restul acela de executat și de plătit și va trebui să găsim în cursul anului 2022 soluții pentru toate acestea.

 

Care e portofoliul de proiecte pentru perioada următoare?

Pentru perioada următoare, 2021-2027, am scris Programul Operațional Regional Nord-Est, avem șapte priorități de intervenție care vor finanța proiecte din zona de cercetare, inovare și transfer tehnologic, așa cum spuneam mai devreme, pentru că reamintesc ascultătorilor că există niște obiective de politici stabilite la nivel european și suntem condiționați să alocăm resurse pentru așa ceva. Vor fi proiecte de transfer tehnologic, de inovare, de creștere a competitivității întreprinderilor și așa mai departe. Deci, din această categorie. Apoi vor fi proiecte de eficiență energetică și reducere a consumului de energie în clădiri, ceea ce am avut și în exercițiul curent, în clădiri publice și în ansamblul de locuințe. Prioritatea doi se referă la digitalizare, un alt element important în perioada actuală, digitalizarea administrației publice, a unor servicii din administrația publică, dar și a firmelor. Avem apoi proiecte pe drumuri județene și pe centura ocolitoare, avem proiecte pe turism, cultură și monumente. Avem proiecte în zona de educație. Vom finanța începând de la învățământul preșcolar până la universități. Deci, într-o măsură se continuă tipul de proiecte pe care le-am finanțat prin exercițiul curent, cu deosebirea că pentru zona de Obiectiv 1, cum am spus, trebuie să alocăm cel puțin 25%, iar pentru zona de energie verde cel puțin 37%, deci sunt concentrate prioritățile astea. Celelalte vor beneficia de ceea ce a mai rămas, o treime din resurse.

 

La sfârșitul lunii noiembrie cele opt agenții pentru dezvoltarea regională din România, inclusiv ADR Nord-Est, au devenit astăzi autorități de management pentru programele operaționale regionale. Ce înseamnă lucrul acesta pentru comunități și cum se schimbă regulile de finanțare și executare a proiectelor?

E o schimbare importantă asta. Până acum, noi am funcționat ca organisme intermediare, adică exista o autoritate de management la Ministerul Dezvoltării Regionale și era un program național implementat doar la nivel regional. De data asta este un program regional și fiecare regiune își acoperă propriul ei program, care, evident, a ținut cont într-o mai mare măsură de nevoile concrete și este mai adaptat specificului fiecărei regiuni. Apoi, se scurtează acest drum, ca să spun, de la cel care implementează proiectul către cel care îl gestionează, aprobă documente și așa mai departe. Toate astea se vor întâmpla la ADR și nu va mai fi nevoie să trimitem documentații la minister și să așteptăm aprobare de acolo. Din acest punct de vedere se simplifică lucrurile. În plus, experiența noastră de 20 de ani ne-a învățat că sunt multe lucruri pe care trebuie să le schimbăm în modul de gestiune a proiectelor, să simplificăm procedurile, să reducem sarcinile, să ne concentrăm pe proiectele care cu adevărat vor fi implementate și mai puțin pe a selecta dintr-un număr mare de proiecte, să înțelegem mai bine care sunt problemele cu care se confruntă beneficiarii și să răspundem mai repede nevoilor lor, să construim instrumente informatice mai adaptate. Este un pas foarte important către stimularea, impulsionarea dezvoltării comunităților locale și desigur, a regiunilor.

 

Interviul audio poate fi ascultat aici.