audio Pilotul Titi Aur, despre cauzele tragediilor petrecute pe șoselele din România. Semnalul de alarmă lansat la HIT
Constantin Aur sau Titi Aur este un pilot de raliuri român. A debutat în Raliul Brașovului, în anul 1986, pe o mașină marca DACIA 1300. Titi Aur a câștigat opt titluri de campion national, 52 de raliuri si 32 etape viteza in coasta, două titluri de campion VTM, titlul de vicecampion Balkan Rally si trei etape de Campionat European de Raliuri.
În România, 1% din șoferii din România produc din accidente în fiecare an 18 morți și 25 de răniți gravși 300 de răniți ușor, spune Titi Aur. O statistică îngrijorătoare față de celelalte țări. O muncă asiduă a celor care fac cursuri de conducere defensivă și o implicare a șoferilor care nu vor să cauzeze decese pe șosele.
Nu drumurile și infrastructura lor sunt de vină, ci sistemul și modul de predare de la școlile de șoferi. Un interviu despre viteză, șofat.
ANDREI IVAȘC: Întâlnim știri despre accidente auto. O tragedie s-a întâmplat sâmbătă la ieșirea din Bacău. Suntem în legătură direct în această dimineață cu pilotul Titi Aur și specialist în conducere defensive. Bună dimineața.
TITI AUR: Bună dimineața.
A.I: Unde greșim? Cum pot fi evitate?
T.A.: Greșim la capitolul educație. Dacă în ultimii ani, în ultimii 60 de ani, mașinile au evoluat din ce în ce mai mult și sunt tot mai dotate cu tot cu sisteme active care ajută șoferul să rămână pe drum, îl semnalizează, îl fac să nu blocheze roata, să nu alunece, să nu derapeze și așa mai departe. Dacă drumurile sunt din ce în ce mai bune. Într-adevăr, suntem cu mult în urmă, nu avem autostrăzi, dar totuși, toate drumurile modernizate, precum DN1, DN2, autostrăzile au dus la creșterea numărului de accidente, de victime. Nu există decât un singur răspuns la această întrebare, Unde greșim? Doar la capitolul Educație pentru că acum suntem, cel puțin după părerea mea, involuați, după părerea mea, la ce se făcea înainte de Revoluție și ce se face acum. Dacă înainte de revoluție se dădea examen psihologic ca să intri la școala de șoferi, se făcea poligonul, se făcea traseu de zi, traseu de noapte. Era mai multă exigență la examen, modul de pregătire a șoferului era mai cu atenție, deși circulația era mult mai mică și mai lentă, mai puțină față de zilele noastre, după cum erau și mașinile, mai puțin dotate cu sisteme active față de cele de acum. Acum, școala de șoferi se face superficial, sunt informații foarte puține pe care le primește viitorul șofer, examenul de conducere se trece foarte ușor. După ce se face școala, nimeni nu mai face nimic niciodată, dar în toată lumea civilizată, în Europa, în America, în Canada, se fac acele cursuri de conducere defensivă. Când vorbesc despre acest lucru, toată lumea spune: Da, Titi Aur este subiectiv că trăiește din asta. Da, într-adevăr, sunt subiectiv, dar asta nu înseamnă că nu este adevărat ceea ce spun în acest caz, iar cursurile de conducere defensivă, pentru cei care nu știu, nu sunt altceva decât o combinație între perfecționarea și updatarea lucrătorului respectiv. Aceasta se face în orice meserie, că ești strungar, frezor, la calculator, pe macara, pe exacavator, oriunde. Odată ce evoluează tehnologia și apar noi dotări ale utilajului pe care îl folosești la muncă, în cazul nostru, al mașinii pe care o conduci, ar trebui și tu să fii pus la punct, să înveți și să înțelegi ce se întâmplă când te urci într-o mașină și nu în ultimul rând, protecția muncii. În toate meseriile se face protecția muncii, adică îi spui lucrătorului ce să facă și ce să nu facă ca să nu se accidenteze, fie el strungar, frezor, macaragiu, orice. În conducerea mașinii care, culmea, este meseria care produce cele mai multe victime în general, în România în mod special, pentru că suntem pe locul întâi la victime pe șosea, iar în această meserie nu se mai face protecția muncii. Avem lucrători speciali care conduc mașina, și aici mă refer la cei care conduc mașini cu girofar, care au dreptul să se deplaseze mai repede decât celelalte mașini: poliție, salvare, SRI, servicii speciale și așa mai departe. Cei care transportă materiale periculoase, cei care transportă copii și călători, toată această categorie de șoferi nu face niciun fel de pregătire specială și suntem unici în lume. Suntem singura țară din lumea civilizată în care purtătorul de girofar nu face nicio pregătire. Suntem foarte deștepți, dar dacă ne uităm pe statistică, ne dăm seama că nu prea suntem. Singura problemă a noastră este că autoritățile, Guvernul, Parlamentul, sunt imune la morți, răniți, sânge pe șosea.
A.I: Începem cu școlile de șoferi. Căutăm vinovăția acolo și apoi la autoritățile statului.
T.I: Atenție, nu doar la școala de șoferi. Și acolo sunt multe lucruri de îmbunătățit, eu acum mă refer la programa școlii de șoferi, în primul rând, care pleacă de la Ministerul Transporturilor. Așa e gândită programa, să îi zici viitorului șofer, cursantului, foarte puține lucruri. Nu îi spui totul, îi spui foarte puține lucruri, iar aici iarăși putem discuta deoarece este o listă lungă de lucruri pe care nu le înțelege la școala de șoferi. Ai pretenția, apoi, ca șoferul acela să nu facă accident. Ba da, va face un accident.
A.I: Adică ce nu le spun la școala de șoferi?
T.A: Hai să vă spun ce nu le zice la școala de șoferi. La școala de șoferi te învață să pleci de pe loc, să semnalizezi, să mergi pe dreapta și dacă ai oprit și roata la STOP ești deja bun șofer. Nu te învață, de exemplu, nimic despre zona tehnică. Zic ei: Și ce dacă? Păi nu e și ce dacă. Pentru că mașina în ziua de azi are ABS, controlul tracțiunii, suspensia active, cauciucuri de iarnă și de vară, tot felul de lucruri care te ajută să rămâi pe drum, plus că este o mașină silențioasă. Adică un ARO, o Dacie de pe timpuri, îți dădeau senzația de viteză la 60-70 km/h, tremura tot, credeai că îți iei zborul. O mașină din zilele noastre, la 120, 130 sau 150 km/h dacă mergi pe autostradă ai senzația că stai. Șoferul, neștiind ce are sub el, neștiind ce conduce, crede el că este foarte bun. Mașina îl salvează dintr-un mic derapaj, pentru că are ITP, din blocarea roții pentru că are ABS. Mașina merge mai bine pe cauciucuri de iarnă sau vară, pentru că îl obligă legea, dar el nu înțelege de ce, nu știe diferența dintre cauciucurile de iarnă și vară. Neînvățând aceste lucruri, șoferul, începător sau neîncepător, când trece de pe o mașină mai proastă pe o mașină bună zice: Vai, ce știu să merg!. El mărește viteza, își asumă riscul, iar accidentele sunt mai grave pentru că se întâmplă la viteze mult mai mari. Partea primară, care ar trebui să se facă, nu se face, aceasta fiind partea de conducere defensivă, cum să stau corect la volan, cum să stau cu piciorul drept ca să nu mă mai trezesc că accelerez în loc să frânez, regula semnalelor, regula celor două secunde, la câte secunde să mă uit în spate, a nu se confunda cu regula celor două secunde, câte secunde să mă uit în oglindă ca să fiu în siguranță, care e efectul centurii de siguranță, care e scopul cartușului pirotehnic la centura de siguranță. Dacă prindem centura de spatele geamului, în caz de accident, mă aruncă, mă împinge, deoarece lucrează ca o catapultă. Ea are rolul să aibă grijă de mine, dar o pun ei în spatele scaunului că sunt șmecheri. Aceste lucruri ar trebui învățate la școala de șoferi, plus că ar trebui să se meargă pe autostradă, ar trebui să conducă noaptea, să se facă poligon, ca omul să știe ce face mașina, să o simtă. Nu mai zic că în țări precum Suedia nu iei examenul dacă nu controlezi un derapaj, nu ieși dintr-o situație limită, adică să înțelegi ce e ABS-ul, cum se face o frânare un pic mai dură, dacă nu se fac aceste lucruri, te afectează și pot duce la momentul în care șoferul nu mai este atât de conștient de ceea ce face pe stradă. Atâția morți și răniți ce au fost duminică la Bacău, adică șapte morți și cinci răniți într-un singur eveniment, în orice alt domeniu, rafinării, construcții, ar fi fost alertă națională. Nu știu, dacă ar fi fost accident feroviar, începând de la Prim-ministru, Ministrul Sănătății, toți. Acesta ar fi fost eveniment național. Dacă mor pe stradă, ne-am onișnuit. Ce dacă ne mor cinci oameni, zece oameni?
A.I: Nu consolează pe nimeni că cineva a fost la momentul nepotrivit într-un loc nepotrivit. Dar, spuneți-ne pot fi evitate acestea? Cum?
T.A.: Da, 100% da. Am să vă dau două exemple acum, unul din afară, din țările în care s-a făcut campanie la cel mai înalt nivel a scăzut numărul de victime între 20 și 50%. La Academia mea, Titi Aur, unde avem peste 70.000 de cursanți, ceea ce înseamnă 1% din șoferii din România. Avem 6-7 milioane de șoferi care funcționează, iar opt milioane de permise. Dacă ne uităm pe statistici, 1% din șoferii din România produc din accidente în fiecare an 18 morți și 25 de răniți grav și 300 de răniți ușor. Noi am reușit o reducere cu 96-97% a accidentelor. Avem un exemplu concludent, una din marile companii din România, care face de zece ani cursuri cu noi, de la opt morți și 12 răniți în 2008, a ajuns în 11 ani să aibă 0 absolut victime. Deci se poate, problema este să se vrea, să se țină cont de aceste lucruri.
A.I: Statul ar trebui să impună lucrurile astea.
T.A: Obligatoriu, dar până acum doar 2%, după părerea mea, din românii cu permis au trecut prin cursuri de conducere defensivă la mine și la alte companii care furnizează aceste tipuri de cursuri, dar este exact ca vaccinarea. Dacă nu vom trece de un procent de 50-60-70%, atunci vom fi vulnerabili. Așa e și aici. Poate un șofer are cursul făcut, dar dacă vine altul peste el și intră direct frontal, pot să evit până la un loc. Nu poți mereu, când ești într-o jungle și toată lumea sare la tine.
A.I: Spuneți-le ceva celor care cred că infrastructura, calitatea ei, se face vinovată de numărul mare de accidente.
T.A.: În primul rând, nu avem voie să murim pe stradă pentru că nu avem drumuri. În al doilea rând, dacă eu, un șofer care are experiență, 15-20 de ani, pleacă cu o mașină de la mine de 450 de cai putere, foarte puternică, de la București la Ploiești, un traseu pe care îl știe toată lumea. Îi zic: Poliția nu îți ia carnetul, poți merge cu orice viteză, poți face ce vrei. Eu nu garantez că el nu face accident, oricâtă experiență ar avea și oricât de bun ar fi drumul. Îi zic să plece pe drumuri forestiere, prin sate, pe drumuri rele, fără indicatoare, tot nu știi ce se va întâmpla.
Un nou interviu, marca Radio Hit.