audio Interviu. Profesor emerit George Poede: „Nimic nu este mai periculos pentru pace decât înaltele bariere economice!”

„Profesorul Nicolae Titulescu la Iași” a deschis seria „Conferințele UAIC” dedicate împlinirii celor 165 de ani de la fondarea Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Radio HIT, în dialog cu profesorul emerit George Poede.

Trăim timpuri în care diplomația europeană, și nu numai, e pusă la grea încercare. Dacă ne referim la contextul internațional, cât de actuală mai este figura lui Nicolae Titulescu? Răspunsul este nu cât de, ci este actuală gândirea lui Titulescu. A avut o activitate diplomatică extrem de importantă și a avut un sentiment al necesității de a apăra interesele românești și de a promova aceste interese pe plan european și mondial.

Cred că nu există la ora actuală o cunoaștere prea aprofundată a contribuțiilor lui Nicolae Titulescu, dar este o personalitate covârșitoare. Pe lângă faptul că a fost profesor la Universitatea din Iași, la 1904-1909, a fost cosemnatarul Tratatului de Pace de la Trianon și a și negociat o parte în acest tratat, iar în timpul negocierilor, el a reținut o expresie a lui Brătianu, pe care îmi face plăcere să o evoc această expresie în cadrul acestei întâlniri. Brătianu spunea așa că statele mici nu își pot permite luxul să aibă bărbați de stat mediocri, iar această idee a fost luată de Titulescu ca un fel de obligație de a acționa pe plan internațional cât mai organizat și cât mai coerent.

Dacă ar fi să facem această perspectivă internațională, primul lucru pe care o pot să-l spun este că s-a gândit la un sistem de securitate colectivă. Securitatea colectivă pe care și-a imaginat-o provine din situația după Primul Război Mondial. Și anume, el s-a gândit împreună cu Cehoslovacia și Iugoslavia că există tendințe revanșarde, revisioniste, care decur chiar din tratatele de pace și că este nevoie de o structură de apărare, un pact defensiv între aceste state.

Din păcate, spre 1937-1938 acest pact a căzut din mai multe cauze și statele Iugoslavia, Cehoslovacia și România au avut o serie de greșeli, dar și forța din ce în ce mai mare a Italiei fasciste și a Germaniei hitleriste, care doreau neapărat redesenarea granițelor europene. Și aici, dacă ar trebui să vorbesc de partea de securitate colectivă, aș spune că este actual prin faptul că eu găsesc această idee la teoreticienii securității internaționale, școala engleză de relații internaționale, Barry Buzan, care conceptualizează conceptul de securitate regională și dacă mă uit la punerea în practică pe care a făcut-o Titulescu cu Cehoslovacia, România și Iugoslavia, este exact un sistem de securitate regională, care este completat mai târziu prin înțelegerea balcanică, România, Iugoslavia, Grecia și Turcia, fără Bulgaria. Acesta este un element foarte important, acela de securitate colectivă, pentru că statele sunt într-un fel conștientă de faptul că într-un sistem geopolitic securitatea unuia este legată de securitatea altuia și atunci e nevoie de o structură aceasta de securitate colectivă.

Un alt element, dar care este extraordinar de actual, este faptul că în 1937, în cartea lui Politica Externa României, el constată că după Primul Război Mondial am câștigat războiul, dar am pierdut pacea. De ce spune asta? El vede cauzele acestui fenomen în faptul că tratatele de după Primul Război Mondial au avut în vedere doar elementele politice, fără a avea în grijă și în vedere și o structură de cooperare economică integrată între statele europene, deci după Primul Război Mondial. Și dacă fac o paralelă cu ce s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial, este o idee reluată de Jean Monnet, care analizând relațiile între Franța și Germania după acest al Doilea Război Mondial, constată că e nevoie de o structură economică.

A existat o mică tendință de unificare politică-europeană în 1948 prin mișcări de fel federaliste, dar tăria acestei unități europene a dat o viziune a lui Jean Monnet despre cooperarea economică. Deci dacă vedem o idee titulesceană care își găsește până era în practică, așa cum și-ar fi dorit el după al Doilea Război Mondial. Un alt element cu care noi ne confruntăm poate cel mai tare zilele acestea este o problemă legată de bariere economice.

El spune că nimic nu este mai periculos pentru pace decât înaltele bariere economice, pentru că aceste bariere aruncă statele într-o autoarhie, într-o lipsă de cooperare, iar relațiile economice devin extrem de reduse între state. Iar nenorocirea care se întâmplă acum în lume cu aceste tarife pe care le-a stabilit leadership-ul american reprezintă exact un miez sau o sursă de confruntări viitoare între diferiții parteneri ai Statelor Unite și Statele Unite. Fiecare recurge la măsuri de retorsiune și atunci climatul internațional devine din ce în ce mai complicat.

Și o altă idee importantă pe care vreau să o susțin legată de titulescu este cea legată de definirea agresiunii. Agresiunea este o preocupare în cadrul Ligii Națiunilor de a da o formă juridică normativă unui act care să prevină agresiunea internațională. Și acest fapt este într-un fel pregătit și expus de către titulescu în cadrul Ligii Națiunilor prin definiția pe care o dă agresiunii.

Suntem în 33-34 când Europa deja se confruntă cu o serie de tensiuni mari, apoi avem intervenția Italiei fasciste în Africa prin ocuparea Etiopiei, apoi avem alte elemente legate de agresiune, cum ar fi Japonia împotriva Chinei în Asia. De altfel, tratatul asupra Basarabiei, care a fost semnat după primul război mondial, nu a fost ratificat decât de Anglia, Franța și Italia, deloc de Japonia, pentru că probabil se gândea să menageze interesele geopolitice ale Uniunii Sovietice în zona asiatică pentru a avea un loc de acțiune în conflictul cu China.

Vedem că iată astăzi din nou noțiunea de agresiune e pusă sub semnul întrebării, dacă ne uităm la invazia Rusiei în Ucraina și declarațiile lui Trump!?

Exact, legat de actualitatea aceasta prin definirea agresiunii, constatăm că lucrurile nu prea se schimbă în lume, că nu se învață prea mult din greșelile istoriei și asistăm la această agresiune fără seamă de o putere militară deosebită în partea de est a Ucrainei, în Donbass, o agresiune motivată prin dorința de a apăra interesele cetățenilor rusofoni. Suntem deja după trei ani de război, lucrurile sunt extrem de grave, pierderile umane și materiale sunt imense, mai ales pentru Ucraina și această agresiune împotriva Ucrainei se asociază într-un fel cu o schimbare în relațiile internaționale, pentru că noi avem, după 1990, 1991, 1992, avem și alte surse de conflict în care acțiunea militară a trecut peste consum de securitate, cum vedem în Irak, în Libia, în Siria și în alte state din zonă, dar în mod deosebit Irak și Libia. Ori aici poate găsim una din sursele decăderii în ghilimele a inspirației Ligii Națiunilor și a rolului acesteia în relațiile internaționale cu ceea ce se întâmplă acum la Națiunile Unite.

Națiunile Unite, în momentul de față, sunt extrem de reduse în acțiunea pe care ar trebui să o întreprindă potrivit Cartei Națiunilor Unite și în felul acesta, iar constatăm că instituțiile internaționale sunt foarte importante și dacă acestea sunt delegitimizate, atunci lucrurile evoluează într-un sens extrem de negativ.

Vedem și pretenții de revizuire territorial, adică America, prin președinte, vrea Groenlanda, Ungaria vrea și ea ceva, adică pare că deja e hao?!

Ceea ce spuneam legat de barierile economice, de tensiunile, chiar în cadrul Europei, cum spuneam, cu mai multe viteze, dar această exprimare se referă mai mult la partea economică. Putem să o extindem și pentru partea politică, pentru că în lumea de astăzi vedem că tratatele europeane încep să fie subminate prin acțiunea unor state, iar partea cealaltă de modificare territorială este de neconceput sau era până acum de neconceput și în continuare, lumea este siderată de faptul că o țară dorește să ia o altă țară, pentru că e bine pentru securitate, pentru materiile prime.

Groenlanda are materii prime foarte serioase, depozite mari de metale rare, pământuri rare, dar și fier și altele, încât cred că dincolo de ideea aceasta că aș avea nevoie geografic sau geopolitic de Groenlanda este partea economică care trece neexplicată, dar de fapt partea aceasta este cea mai importantă.