audio Interviu cu secretarul de stat la Ministerul Transporturilor, Adrian Covăsnianu, despre autostrăzi, studii de fezabilitate și termene limită

Adrian Covăsnianu, vicepreședintele Asociației civice „Moldova Vrea Autostradă” și cel care deține funcția de secretar de stat la Ministerul Transporturilor, a fost invitatul Radio HIT. În interviul acordat de secretarul de stat, aflăm că studiul de fezabilitate poate ajunge și până la patru ani, exemplu fiind chiar Germania, deoarece acesta include partea de geotehnică, partea de hidrogeologie, partea de topografie, partea de analiză multicriterială, partea de dialog cu autoritățile, de obținere a autorizației.

Andrei Ivașc: Președintele României a promulgat legea privind aprobarea OUG 105 pe 2020 pentru completarea legii 291 pe 2018 cu privire la termenele de execuție Autostrăzii Unirii A8 pe fiecare tronson în parte. Ce înseamnă asta?

Adrian Covăsnianu: Înseamnă stabilirea unor termene prin lege. Am mai văzut lucrul acesta. Avem de la Ministerul Transporturilor, care a dat niște termene destul de clare, am mai avut legi, la un moment dat, în 2018, promulgată de către domnul președinte și acum avem niște termene mai clare, mai apropiate. Ideea e că nu știu care este abordarea altor persoane, dar eu nu prea cred în termenele astea.

Andrei Ivașc: Ele se aplică în viața reală sau nu?

Adrian Covăsnianu: Am mai avut termene care au fost încălcate și lucrul ăsta se întâmplă nu doar pe autostrada A8 sau pentru proiectele Moldovei, ci și în restul proiectelor. De asta ar trebui, în general, în momentul în care se inițiază un demers legislativ în care sunt specificate termene clare, ar fi bine ca aceste termene să fie ancorate și în realitate sau să fie discutate și negociate cu organismele și companiile care construiesc autostrăzi pentru că ele ne pot spune exact cât durează un studiu de fezabilitate la modul real și nu doar într-un context favorabil unui anumit partid sau altul.

Andrei Ivașc: Și dacă asta nu se întâmplă, e ca și cum i-ai duce o carte de colorat președintelui și i-ai spune: Ia, ocupă-ți și tu timpul un pic. 

Adrian Covăsnianu: Exact, se creează speranțe deșarte, nimeni nu spune realitatea că un studiu de fezabilitate în realitate durează și nu durează în maniera românească, durează pentru că sunt foarte multe studii de teren, este partea de geotehnică, partea de hidrogeologie, partea de topografie, partea de analiză multicriterială, partea de dialog cu autoritățile, de obținere a autorizației. Toate termenele astea, toate informațiile necesare conduc către termene mari, doi-trei ani de zile. Dacă vă dau un exemplu din Germania, ca să înțelegem ce înseamnă durata unui studiu de fezabilitate, poate dura și patru ani de zile pentru că trebuie să vedem cum se comportă terenul de-a lungul întregului an, se fac niște studii amănunțite, de asta și noi am început să facem, într-o manieră mai concretă. Din păcate, piața nu e pregătită pentru asemenea demersuri și sunt foarte multe proiecte lăsate în faza de proiectare care pun presiune pe aceiași proiectanți existenți, chiar dacă sunt limitați. De asta vedem dese întârzieri în implementarea proiectelor și dacă nu îl implementăm așa cum trebuie, ulterior ajungem să decontăm la faza de execuție, un proiect prost pregătit va ajunge să fie prost implementat. De asta, în situația autostrăzii A10 din zona Sebeș, Alba Iulia, un proiect început în 2014 și de abia anul acesta, cu câteva presiuni, reușim să finalizăm cei 20 și ceva de kilometri.

Andrei Ivașc: Adică aceia care ocolesc Alba Iulia.

Adrian Covăsnianu: Da, autostrada A10, între Sibiu și Cluj, e o porțiune care a rămas în zona Alba Iulia, spre Teiuș. E o porțiune destul de disputată, să spun, în mediul online și care ar trebui anul acesta să fie gata.

Andrei Ivașc: Am văzut că se poate circula pe acea porțiune.

Adrian Covăsnianu: Se poate circula pe acea porțiune. Mai este un subtronson care nu este gata astfel încât să fie materializată toată strada, de la Sebeș până spre Câmpia Turzii.

Andrei Ivașc: În ce stadiu se află podul de la Ungheni?

Adrian Covăsnianu: Podul de la Ungheni avansează procedural, adică s-au făcut demersuri, este deblocat din 2020, când am lucrat împreună cu cei de la Compania Națională de Autostrăzi, o ordonanță de urgență care a creat premizele de a continua procedura de mediu deoarece noi eram blocați în procedura de mediu. Acum s-au depus o serie de documente, un studiu de valoare adecvată și un raport de impact asupra mediului, deci documente care urmează să fie puse la dispoziția autorităților care vor analiza impactul asupra mediului din perspectiva construirii acelui pod de peste Prut. Urmează o etapă de dezbatere. Preconizez undeva în luna decembrie vom avea acea dezbatere, să vedem sub ce formă și unde. Recomandarea mea este ca procedura să se desfășoare într-o manieră proactivă și toate autoritățile implicate să înțeleagă necesitatea măsurilor acelui pod, care constituie un element constructiv și concret în a materializa autostrada și a avea conectivitate către Republica Moldova. De asta, apelul meu către toate autoritățile interesate este să analizeze documentația, să participe la dezbateri, dar într-o manieră pentru acest proiect și nu invocăm fel și fel de motive care pot tărăgăna sau pot conduce către un viitor blocaj sau sincope majore. Anul viitor ar trebui să avem acordul de mediu obținut și implicit, finalizăm studiul de fezabilitate și, către finalul anului viitor, să putem lansa licitația de proiectare și execuție.

Andrei Ivașc: Ne întoarcem la asfaltul de sub roțile mașinilor pe care le conduc ieșenii la ora asta. Banda unică Nicolina se extinde. E de bine, e de rău, care-i impactul?

Adrian Covăsnianu: Acum depinde și până unde e. Că eu știu că era până la Selgros. Dacă se extinde mai departe e de bun augur. Eu am spus de la început. O măsură concretă pentru mobilitatea urbană este să se extindă până la ieșirea din oraș și ulterior, dacă există acel demers al Consiliului de a extinde drumul județean, de a-l dubla cu încă o bandă până la intersecția cu centura, poate pa acea platformă carosabilă mărită, pe mijloc ar trebui să fie banda specială pentru transportul în comun, să fie extinsă până spre Primăria Ciurea și cu conexiune cu gara de la Ciurea, unde deja avem o parte care este administrată de CFR Infrastructură și, într-un context mai favorabil, putem pune și acel tren metropolitan, iar în gara Ciurea, pentru cei care vin dinspre Lunca Cetățuii, Scânteia, să își poată lăsa mașina acolo. Așa trebuie gândit strategic pe termen mediu și lung pentru că, până la urmă, cu toții suntem o parte a traficului și dacă renunțăm fiecare, de bună voie, la mașina personală și folosim transportul în comun, poate amprenta de carbon ar fi sensibil mai redusă.