Radio Hit
Asculta Live
 

HIT play live

Green Arrow

audio Interviu cu economistul Cătălin Ghinăraru: România descurajaților va îngroșa rândul emigranților!

  • februarie 21, 2022
  • Diana Nechita

Este opinia cercetătorului Cătălin Ghinăraru, specializat pe piața muncii. Și asta pentru că avem o populație tînără din ce în ce mai educată care vrea mai mult de la job.

Pe de altă parte, mulți dintre românii rămași în țară nu mai acceptă orice fel de loc de muncă. Iar România contabilizează- față de alte țări dezvoltate ale UE -decalaje de dezvoltare pe care spune, Cătălin Ghinăraru, cercetător specializat pe piața muncii, nu vor fi recuperate curând. 

Cătălin Ghinăraru, economist, cercetător specializat pe piața muncii: „O să încep cu o chestiune mai îngustă, cu descurajarea apropiată a muncii. De regulă, un lucrător descurajat este un lucrător care nu își mai caută de muncă, este o persoană pe care o clasificăm ca inactivă pentru că, o persoană, chiar dacă nu are loc de muncă, dar se înregistrează ca șomer, înseamnă că ești în căutarea unui loc muncă, deci nu este descurajat. Descurajatul, din punctul de vedere al acestei munci, este cel care nu își mai caută de muncă, cel care a renunțat să își mai caute de muncă. România descurajată poate să însemne și altceva, o Românie a celor care nu se mai duc la vot, poate să însemne o Românie a celor care refuză să participe la recensământul care va urma, o Românie a celor care nu se vaccinează sau nu cred în campania de vaccinare, acestea fiind tot o formă de descurajare. Poate fi o Românie a celor care din liceu se gândesc să plece pentru că spun că aici nu există niciun viitor, nu pot să fac școală că nu e ceea ce trebuie, putem vedea în multe feluri România descurajată, după cum vedeți.”

Cum au influențat cei doi ani de pandemie piața muncii cu referire la românii care nu au un loc de muncă și care au renunțat să își mai caute unul?

Cătălin Ghinăraru, cercetător specializat pe piața muncii: „Numărul celor descurajați ar putea fi mai ridicat în momentul de față, acum trebuie să vedem realul. Dacă starea de alertă va fi ridicată, aceste măsuri de sprijin vor fi și ele ridicate. Abia atunci vom vedea realitatea pentru că este foarte posibil ca unele efective să nu își poată relua activitatea la același nivel cu cel de dinainte de pandemie.”

Un sondaj realizat de Consiliul Național de Întreprinderi Private Mici și Mijlocii din România arată că peste 34% dintre întreprinzători spun că reduc numărul de angajați, iar opt procente își închid firmele. Va crește asta numărul românilor descurajați, a celor care nu vor avea un loc de muncă și vor renunța?

Cătălin Ghinăraru, economist, cercetător specializat pe piața muncii: „Cu siguranță, momentul adevărului se apropie, cel mai probabil în primăvara asta, dar cel mai sigur va crește numărul românilor descurajați pentru că situația economică este suficient de grea. Ne aflăm, după doi ani de perturbare masivă a vieții economice și a vieții sociale și, de asemenea, într-un context în care prețurile la input-urile poceselor de producție au crescut foarte mult, ceea ce face ca anumite segmente de activitate economică să nu mai aibă competitivitate.”

Cum arată această Românie descurajată, acest segment al celor care nu au loc de muncă și au renunțat să își mai caute?

Cătălin Ghinăraru, economist, cercetător specializat pe piața muncii: „Arată destul de trist. Există o foarte mare vulnerabilitate în acele segmente care au un nivel scăzut de educație, de pregătire profesională, care lucrau în spații volatile, expuse șocurilor și aici vorbesc despre cei care lucrau în sectoare precum HoReCa, chiar și în agricultură, inclusiv în aceasta a divertismentului, chiar și prin transporturi, dar afectează și sectoarele mai bine pregătite. Se va întinde această Românie descurajată și în segmente cu un nivel de educație ridicat, deci nu sunt afectate doar sectoarele cu ocupații volatile, dar și cei din alte ocupații vor fi afectați.”

Peste 20% dintre tinerii români, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani nu lucrează, nu urmează studii, potrivit datelor Eurostat din 2020. Ei de ce sunt descurajați?

Cătălin Ghinăraru, economist, cercetător specializat pe piața muncii: „Vă referiți la tinerii care nu sunt nici în educație, nici în forme mai profesionale, nici în formare. Aici este un loc la care noi stăm foarte-foarte rău. Aici este o problemă legată de sistemul de educație inițială care oferă, din păcate, calificări și competențe care nu sunt întotdeauna cele cerute pe piața muncii, avem un număr mare de licee teoretice care nu oferă niciun fel de calificare, absolut niciun fel de calificare. Este o problemă legată de sistemul de formare profesională continuă, să spunem așa, care nu este foarte bine pus la punct, foarte bine dezvoltat, dar care este legat și de oportunitățile care sunt pe piața românească a muncii, care nu sunt cele mai atractive. Populația României a devenit din ce în ce mai educată în ultimul deceniu și în următorul deceniu va avea un nivel de educație și mai ridicat. Pentru această populație nu sunt oportunități în economia României. Sunt foarte mulți care nu sunt educați, dar care sunt potențiali migranți.”

Vorbim de oameni care nu au loc de muncă și au renunțat să își mai caute unul. De ce renunță la căutare?

Cătălin Ghinăraru, economist, cercetător specializat pe piața muncii: „Ei renunță la căutare pentru că nu găsesc ceea ce caută. Vorbim de indivizi care au un nivel de educație mult crescut față de părinții, bunicii lor, drept pentru care economia românească nu oferă oportunitatea. Decalajele de dezvoltare, care separă România de țările avansate din Uniunea Europeană, nu pot fi recuperate curând, cu ideea că necesarul forței de muncă din România pentru acele locuri de muncă pe care românii nu le mai acceptă. Acum, Germania nu mai acceptă anumite locuri de muncă.”