audio Decanul Facultății de Construcții, Dorina Isopescu: „Administrația locală nu oferă facilități pentru a construi verde”
Anotimpurile se schimbă, încălzirea globală devine realitate și totodată cu ea toate fenomenele extreme pe care le-am întâlnit și în județul Iași săptămâna trecută. Putem să schimbăm modu de a construi? Invitatul dimineții în emisiunea Play The Day a fost decanul Facultății de Construcții, din cadrul Universității Tehnice, doamna Dorina Isopescu. Bună dimineața și bine ați venit!
DI: Bună dimineața și bine v-am găsit!
AI: Vă lansăm această provocare: se poate schimba felul în care arată orașele pe baza schimbărilor de climă?
DI: Da, bineînțeles, noi trebuie să luăm toate măsurile să încercăm să întârziem acest efect, pentru că a-l elimina complet este imposibil verzi. De ce? Pentru că principala cauză care duce la aceste schimbări climatice este activitatea umană. Or nu putem să spunem că nu vor mai fi oameni care să realizeze activități pe suprafața pământului. Suntem conștienți de aceste lucruri, însă încercăm să minimizăm acest efect. Cum? Pe de o parte, să încercăm să găsim acele soluții care ar ajuta sau ar proteja planeta și mediul înconjurător de acele produse care rezultă din activitatea umană și totodată să încercăm să construim sau să încercăm să facem mediul construit astfel încât acesta să producă cât mai puține noxe în mediul înconjurător și totodată să asigure suportul unei protecții pentru mediu. La ce mă refer? Vedeți, multă lume are acum acces la internet și dacă facem o căutare rapidă putem vedea o multitudine de soluții care aduc spațiul verde nu numai pe suprafața pământului, ci îl aduc și pe suprafețe verticale, respectiv pe fațadele clădirilor și chiar și pe așa-numitele terase verzi sau pe acoperișuri verzi, fiindcă nu sunt numai terase, ci la diverse case putem să avem pe suprafețe înclinate putem avea și acoperișuri cu ultima învelitoare de tip strat vegetal.
AI: Vorbind despre clădirile verzi, despre noile feluri de a construi în așa fel încât să avem un impact minim asupra mediului. Dar deja impactul l-am produs și vedem consecințele. Am văzut acum două săptămâni, acum vreo două dacă nu mă înșel, ce s-a întâmplat în Germania și cu toții am simțit, dacă nu am formulat ideea asta, că dacă în Germania s-a putut întâmpla așa ceva, unde ei au mare grijă la detalii, unde lucrurile nu sunt făcute de mântuială, să fie inundate niște orașe părea desprins dintr-un coșmar.
DI: Da, vedeți, produșii activității umane nu stau pe loc, atmosfera se mișcă și atunci cu toții suntem responsabili de aceste evenimente pe care le vedem că se întâmplă într-un loc sau altul. Nu putem să spunem că numai nemții sunt vinovați de faptul că au avut inundații.
AI: Nu căutăm vinovăția. Spuneam că s-au confruntat cu acest fenomen deși cred că au gândit mult mai bine orașele decât s-a întâmplat la noi. Sau asta e o idee preconcepută falsă?
DI: Într-adevăr, sub acest aspect, prevederile și reglementările tehnice din construcții de la ei sunt foarte stricte în comparație cu cele de la noi. Dar nu sunt suficiente. Această încălzire, aceste schimbări climatice depășesc rata cu care noi putem să le contracarăm. De aceea este nevoie de o acțiune conjugată în toate țările lumii, nu numai în anumite zone să avem reglementări corecte și conforme. Am început și în România să adoptăm aceste standarde europene care, fiind valabile peste tot, încearcă să reglementeze la nivelul UE aceste acțiuni umane. Mă refer aici la proiectarea construcțiilor, dar sunt unele aspecte locale care trebuie avute în vedere. Eu, ca inginer constructor, îmi pun întrebarea de multe ori dacă aceste standarde trebuie preluate așa cum sunt sau trebuie într-un fel gândite și adaptate locului. Mă refer aici la faptul că, spre deosebire de Germania, noi avem și acțiune seismică, pe care o cunoaștem cu toții și știm că este foarte puternică. Și atunci, mă întreb, dacă facem ca Germania să izolăm clădirile cu straturi de izolație termică de 20-30 cm, mai construim și pereții cu rezistență (pentru că izolarea termică e doar termică, nu o are și pe cea de rezistență) și dacă mai construim și pereți sau clădiri rezistente la acțiunea seismică, atunci vom ajunge să construim niște buncăre. Nu, trebuie să adaptăm aceste soluții la situația locului, pentru că nu în toate părțile există aceleași acțiuni climatice care să genereze un anumit mod de gândire, o anumită filosofie în conceperea clădirilor. Noi trebuie să identificăm acele soluții care sunt potrivite pentru arealul nostru. Și aici suntem deficitari, dacă vreți să spun sincer, prin faptul că noi preluăm, dar nu încercăm să și adaptăm aceste construcții. Mai sunt și alte aspecte, legate de partea de administrație locală, care nu oferă facilități pentru a construi verde, de faptul că oamenii încă sunt tributari prețului cel mai scăzut, fără să se gândească la faptul că o investiție inițială mai mare le aduce multe beneficii pe viitor. Aici avem multe de discutat, dacă în România putem să realizăm aceste construcții care să protejeze mediul și care într-adevăr să ne protejeze și pe noi de toate aceste evenimente neplăcute.
AI: Vedem de fiecare dată când avem debit mai mare de apă că se inundă orașul nostru, străzile, parcările, trotuarele.
DI: Da, este adevărat, sunt probleme legate de sistemul de canalizare, de faptul că în timp s-a dezvoltat progresiv, fără să existe o gândire unitară de analiză, de ansamblu a rețelei ar trebui să fie făcută și acum, chiar dacă este într-o etapă ulterioară. De ce? Pentru că sunt cote diferite, așa că bineînțeles că cele mai înalte deversează spre zonele mai joase și apa, bineînțeles, refulează la nivelul străzilor, trotuarelor. Nici nu mai vorbim că există blocaje pe traseu, neidentificate la timpul potrivit, care duc la aceste colmatări și implicit la inundații locale.
AI: putem vorbi despre neglijență în momentul de față sau putem vorbi despre o situație pe care nu am anticipat-o?
DI: Aș putea să spun că sunt amândouă. Necesitatea de dezvoltare a orașelor, care este evidentă, toți muncesc pentru o locuință și orașele se dezvoltă, a dus la o dezvoltare haotică a rețelelor de utilități. Aici mă refer în principal la cele de canalizare, dar este vorba despre toate. În aceste condiții, nu sunt gândite traseele corespunzător, astfel încât acele cerințe de debit, de diametru, de volum de apă uzată transportat nu mai corespunde cu realitatea. Pe de o parte, era neprevăzut, dar pe de altă parte și neglijență, pentru că la un moment dat trebuie să încerci să corectezi aceste lucruri. Nu te poți opune dezvoltării orașelor, iar în același timp ca administrație publică trebuie să asiguri funcționarea utilităților la modul corespunzător.
AI: Deci ar trebui să apară la nivel local o proiecție pe 10-20 de ani și să introducem în variabile schimbările climatice.
DI: Bineînțeles, pentru că am plecat de la ideea unor anumite cantități de apă care vin din apa de ploaie, dar astăzi ne confruntăm cu cantități mult mai mari și nu doar cu apa de ploaie. Gândiți-vă că s-au mărit orașele, apa menajeră e în cantități mult mai ridicate ce intră în rețea. Atunci cele două cumulate fac de fapt bomba pe care o vedem atunci când plouă torențial.
AI: Știți ce mi se pare că e foarte neglijat? Afișajul stradal, panourile publicitare, în condițiile în care vântul începe să bată cu peste 60 kmh, multe sunt smulse și devin pericol pentru cei care trec pe acolo.
DI: Aici cred că este o delăsare din partea și a administrației publice locale, pentru că nu impune reguli stricte pentru funcționarea și proiectarea lor, pentru că totul poate fi gândit și proiectat, adică niște ancore mai puternice, niște zone în care să fie amplasate fără să fie afectat de vânturi foarte puternice.
AI: Un constructor ia în calcul întotdeauna aceste aspecte.
DI: Exact, pe de altă și beneficiarii vor să fie cât mai vizibile, cât mai mari.
AI: Și atunci, dacă ați fi în locul meu, pe cine ați suna după dumneavoastră? Sunăm primarul? Președintele? Șeful de scară?
DI: La ApaVital, care răspunde de sistemul de apă și de canalizare din oraș, cu întrebarea pe când vor avea în plan un proiect major de analiză și modernizare a întregii rețele de canalizare din orașul Iași, nu numai pe bucăți și pe porțiuni