Provocările elevilor remigranți care se întorc în școlile din Iași
Elevii români proveniți din străinătate și reînmatriculați în școlile din Iași au acum un program de adaptare socio-lingvistică. Mulți dintre ei s-au născut în Spania, Italia, Franța sau Cipru, iar limba română le dă bătăi de cap. Oficialii Inspectoratului Școlar atrag atenția că numărul remigranților este în creștere.
„În momentul în care ajungi în străinătate, se produce o reconstrucție a spațiului de locuit întâi, a principalelor mecanisme de viață de fiecare zi, după care treci la reconstrucția culturală.
Eu am încercat să existe mereu o viață românească în interiorul casei noastre, la nivel de vehicul lingvistic, de ceea ce vorbeam, cum vorbeam și ceea ce simțeam înainte de a vorbi, pentru că se întâmpla să vorbim și folosind romaniolul, dar întotdeauna simțind românește” ne povestește mama unei adolescente născută în Spania și reîntoarsă acasă la Iași. Fundația EuroEd, în colaborare cu Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române – Filiala Iași și Inspectoratul Școlar Județean Iași au făcut publice rezultatele proiectului „Adaptarea socio-lingvistică la elevii români proveniți din străinătate”.Deși mulți dintre elevii reveniți din străinătate pot comunica fluent în limba română, aceștia întâmpină dificultăți în înțelegerea cerințelor și instrucțiunilor formulate de profesori, în citirea și interpretarea textelor școlare, în utilizarea vocabularului specific diferitelor discipline, precum și în organizarea ideilor și redactarea răspunsurilor scrise. Cercetarea arată că stăpânirea limbii române în conversațiile obișnuite nu garantează capacitatea elevului de a înțelege, de a învăța și de a răspunde cerințelor școlare în limba română. Adaptarea presupune, în același timp, familiarizarea cu programa școlară, metodele de predare, ritmul de învățare și sistemul de evaluare din România, care pot fi diferite de cele cunoscute anterior.
Alesia:„Limba și literatura română sunt cele mai complicate lucruri pentru mine acum”
Alesia are 13 ani, s-a născut la Torino, Italia și, până de curând, România însemna pentru ea doar o țară de pe hartă, vizitată prin poveștile de acasă. Împreună cu sora ei, născută în Franța a pășit pentru prima dată pe pământ românesc acum doar câteva zile, decizia familiei fiind motivată de dorința unei apropieri de casă și de cei dragi.
„Ne-am născut și am crescut în Italia , iar venirea în România este o premieră absolută pentru noi”, povestește Alesia. Dincolo de barierile geografice, cel mai greu test este cel al limbajului. Deși limba română a fost mereu în discuțiile din familie, italiană a fost prima lor limbă, iar adaptarea la subtilitățile gramaticale și la cerințele școlii de aici le pune la încercare răbdarea. „Limba și literatura română sunt cele mai complicate lucruri pentru mine acum. Gramatica de acolo era mult mai simplă, totul curgea firesc”, mărturisește tânăra.
Primul contact cu Iașiul a venit la pachet cu un amestec intens de emoție și uimire. Alesia descrie o lume nouă, mult mai dinamică dar observă și diferențe profunde de temperament social față de Italia: „Acolo ritmul părea mai calm, dar uneori oamenii erau mai impulsivi sau mai greu de mulțumit. Aici, oamenii mi se par mai simpli, mai așezați în treaba lor, deși pentru noi totul este încă nou și căutăm încă locul în care să ne simțim cu adevărat acasă.”
Alina Diaconu, sociolog: „Trebuie să aibă acces la un curs intensiv de limba română, astfel încât să nu considere limba română o limbă străină”
După un deceniu și jumătate petrecut pe o insuliță din apropierea Romei, o altă familie a ales să pună punct capitolului din diaspora și să revină acasă. Decizia n-a fost luată cu ușurință, ci din dorința esențială de a-i oferi copilului, născut și crescut acolo, un viitor educațional mai solid.
Reîntoarcerea, însă, vine cu o doză grea de provizorat și căutări. „Nu este deloc ușor să te adaptezi la realitatea de aici”, mărturisește părintele. Cel mai mare hop a fost bariera lingvistică, fetița neștiind practic limba română în momentul sosirii. La asta s-a adăugat și un șoc cultural legat de ritmul vieții, de civilizație și de dinamica cotidiană. Acomodarea cere timp, răbdare și pași mici. Din perspectiva autorităților locale, provocările sunt clare și țin în special de bariera lingvistică.
„Problemele… să zicem că în momentul de față inspectoratul le asigură copiilor o primire în cadrul școlilor din județul Iași și la nivel național, însă problemele sunt legate de limba română și comunicarea în limba română. Pentru că una este limbajul cu care discută acasă, în familie, să zicem, acolo unde au migrat inițial, și limbajul cu care se întorc, limba română, acele câteva cuvinte pe care le cunosc de bază. Și alta este reintegrarea lor în școală, unde termenii sunt specifici. Noi știm prea bine că materiile în limba română sunt destul de dificile, inclusiv la matematică, științe și așa mai departe. Deci trebuie să aibă acces la un curs intensiv de limba română, astfel încât să poată prelua și să nu considere limba română o limbă străină”, explică Alina Diaconu, sociolog EuroEd. S-a subliniat nevoia consolidării resurselor și instrumentelor de sprijin pentru școli. Deși 63% dintre conducerile școlare participante la un studiu au declarat existența unor proceduri de primire a elevilor remigranți, monitorizarea prin instrumente scrise a fost raportată de numai 2 din 29 de școli, iar 89% dintre profesorii de română au exprimat nevoia unor materiale didactice adaptate.
Pentru alți copii, întoarcerea acasă vine însoțită de o nostalgie caldă și de bucuria reîntâlnirii cu rădăcinile. A crescut timp de 12 ani sub soarele Ciprului. Deși viața de acolo avea farmecul ei, dorul de casă și chemarea familiei au fost mai puternice. „Mi-a plăcut mult în Cipru, dar ne-am dorit să revin pentru că aici ne sunt bunicii și familia. M-am întors acasă și sunt fericit”, povestește băiatul cu entuziasmul unui nou început.