Dr. Carmen Dorobăț despre cazul de „ciumă pulmonară” din Rusia: „Boala se tratează eficient cu antibiotice. Este greu de crezut că în Europa ar putea apărea o epidemie”
Avertismentul Statelor Unite către cetățenii americani de a părăsi Rusia și informațiile apărute în spațiul public despre un posibil caz de „ciumă” (pestă pulmonară) la un cercetător rus au stârnit îngrijorare la nivel internațional. Deși autoritățile de la Moscova dau asigurări că nu există riscuri pentru europeni, lipsa unor date oficiale de laborator menține starea de alertă, Organizația Mondială a Sănătății solicitând deja clarificări urgente. Pentru a înțelege exact contextul acestui incident și modul în care se tratează boala în medicina modernă, medicul specialist în boli infecțioase, dr. Carmen Dorobăț, a explicat situația pas cu pas.
Din perspectiva specialistului în boli infecțioase, cum trebuie să înțelegem starea de alertă generată de cazul de pneumonie suspectă din Rusia?
Riscul nu există în mod imediat. După cum au arătat și demersurile Organizației Mondiale a Sănătății și interesul manifestat de Statele Unite la cel mai înalt nivel, ne lipsesc totuși niște date esențiale. Concret, nu au fost date publicității rezultatele examenelor bacteriologice sau serologice de laborator, acele teste care pot pune categoric diagnosticul de ciumă pulmonară – denumită „pestă” în termeni medicali.
A existat însă un context epidemiologic. Din informațiile disponibile, persoana respectivă lucra într-un laborator cu această bacterie. S-a întâmplat acolo ceva neprevăzut, în sensul că s-ar fi spart niște recipiente sau dispozitive cu care se lucra. Astfel s-a creat contextul epidemiologic și a apărut tabloul clinic descris de autoritățile din zona respectivă. Trebuie spus că au fost luate corect toate măsurile de precauție, s-a procedat la izolarea persoanelor expuse și la supravegherea lor.
Există un risc real ca Europa să se confrunte cu o răspândire a bolii, având în vedere istoricul pandemiilor din trecut?
Dacă mergem mai departe și ne gândim la ce se întâmplă în Europa, trebuie să fim conștienți că nu mai suntem în secolul al VI-lea și nici măcar în secolul al XV-lea, când existau acele epidemii de ciumă greu de stăpânit, care aveau o mortalitate foarte mare.
Ne aflăm în zilele noastre. Aceasta este o boală bacteriană care răspunde la administrarea de antibiotice. Pe de altă parte, sursa acestei boli o reprezintă puricii și rozătoarele mici, așadar prezența ei este asociată, în mediul exterior, cu o stare precară de igienă și cu un anumit nivel scăzut al condițiilor socio-economice.
Prin urmare, este greu de crezut că în Europa ar putea apărea o izbucnire epidemiologică. Situația este sub supraveghere și este foarte puțin probabil să apară astfel de cazuri venite de departe sau să avem de-a face cu un caz primar în arealul nostru geografic.
În cazul unei infectări, care este intervalul de timp în care un pacient trebuie diagnosticat și tratat pentru a-i putea fi salvată viața?
Ca în orice boală infecțioasă, regula de bază este: cu cât mai repede, cu atât mai bine. Faptul că este o boală bacteriană care răspunde la tratament ne oferă un avantaj major în zilele noastre, când avem la îndemână o paletă foarte largă de antibiotice. Aceasta nu este o bacterie care să pună probleme din punctul de vedere al rezistenței la tratament.
Cu cât se intervine mai rapid, cu atât prognosticul și evoluția pacientului vor fi mai bune. Fără îndoială, depinde mult și de capacitatea de apărare a organismului (sistemul imunitar), pe de o parte, iar pe de altă parte, de cantitatea de inocul, adică numărul de bacterii cu care s-a infectat persoana respectivă. Sunt o serie de condiții și variabile clinice dar, repet, în acest moment nu există un pericol în ceea ce ne privește.