TUIASI la început de an universitar: Peste 5.000 de boboci, investiții majore și primele reguli pentru Inteligența Artificială

Anul universitar la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași debutează cu un record de studenți înmatriculați și investiții masive în infrastructura academică. Peste 5.000 de boboci și-au început cursurile având la dispoziție cămine complet modernizate și o bază sportivă reabilitată. Dincolo însă de proiectele europene și autonomia energetică a campusului, mediul academic se lovește de o nouă provocare: avansul tehnologic. Despre cum a schimbat Inteligența Artificială opțiunile candidaților la admitere și de ce roboții nu vor putea înlocui niciodată profesorii, stăm de vorbă cu rectorul TUIASI, Dan Cașcaval.

DAN CAȘCAVAL: Dacă în anii trecuți spuneam că începem sub premise favorabile, anul acesta începem cu certitudini foarte bune, în sensul că am avut cel mai mare număr de locuri alocate de către minister în ultimii 10 ani și ele au fost ocupate în totalitate, la toate cele trei cicluri de studii. Astfel, putem spune că începem cu peste 5.000 de boboci acest an universitar. În al doilea rând, începem cu trei cămine reabilitate complet, aduse la un confort internațional, cu o bază sportivă de asemenea reabilitată, cu un campus dual – la care suntem parteneri principali – de asemenea funcțional. Începem cu proiecte de mare anvergură, care se referă la construcția unei noi facultăți – Facultatea de Electronică, ce va fi în campusul academic din Tudor Vladimirescu – și la un sistem fotovoltaic extins care să asigure autonomia energetică a universității și a campusului studențesc. Ambele proiecte vor fi finanțate, sau dorim să le finanțăm, din fonduri europene sau din fonduri naționale.

Vor fi înlocuiți profesorii de roboți? Vă gândiți să reglementați folosirea inteligenței artificiale?

DAN CAȘCAVAL: Nu, nu vor fi înlocuiți. Am să vă dau un exemplu foarte simplu care ține chiar de domeniul meu. În vara aceasta am fost la Universitatea din Oslo și un profesor de acolo a dorit să-mi arate ce poate să facă un robot – să-i spunem așa, cu ghilimele, de fapt inteligența artificială – în calculul unui bioreactor. Era vorba despre unul dintre cele mai simple bioreactoare pe care noi le predăm, și anume pentru obținerea alcoolului etilic. S-a dat o producție, cum se face întotdeauna, a calculat și ne-a reieșit un anumit volum al bioreactorului. Problema este că, din calculele inteligenței artificiale, randamentul în alcool etilic era de aproape 70% și, așa cum știm cu toții, nicio fermentație în alcool etilic nu duce la mai mult de 15%. Inteligența artificială folosește niște parametri, dar niciodată nu poate să înlocuiască viața, pentru că nu a folosit parametrul esențial: drojdiile care produc alcool etilic nu pot produce mai mult de 15% alcool.

Robotul a învățat?

DAN CAȘCAVAL: Nu, dar acum, sincer, cred că a învățat, pentru că data viitoare, sigur, va face calculele corecte. Este o calitate a roboților să învețe foarte repede.

Vă gândiți să reglementați folosirea inteligenței artificiale?

DAN CAȘCAVAL: Da, vrem să o reglementăm la nivelul întregii universități. Lucrăm la un regulament – e un fel de a spune regulament. Vrem să vedem mai degrabă ceea ce este bun în folosirea acestei inteligențe artificiale și apoi să extindem totul în niște norme de utilizare la nivelul universității.

Cum vă afectează întârzierea rectificării bugetare?

DAN CAȘCAVAL: Pe noi ne afectează mai puțin. Suntem o universitate mare, deocamdată suntem cu toate calculele la zi și bugetul nostru este pe plus. Evident că ne-am fi dorit să fie și mai bun bugetul pe care îl derulăm, dar deocamdată încă mai putem aștepta. Însă, la nivel național situația este dramatică, pentru că sunt universități mai mici care poate au avut o admitere nu atât de reușită, și atunci este clar că, în absența unei rectificări, situația devine dramatică.

În contextul actual politic, social, financiar și al dezvoltării inteligenței artificiale, care mai este rolul inginerului?

DAN CAȘCAVAL: Rolul inginerului a devenit și mai pregnant, să spunem așa. Dacă ne uităm doar la rezultatele admiterii din acest an, am constatat o uniformizare a atractivității facultăților. În sensul că unele facultăți asupra cărora inteligența artificială are un impact mai puternic – cum ar fi Automatica și Calculatoarele sau Electronica – au avut un ușor regres, în timp ce alte facultăți în care această formă a inteligenței nu a avut un impact atât de mare – cum ar fi Facultatea de Inginerie Chimică sau Facultatea de Construcții – au avut o căutare mai mare. Strict din punctul nostru de vedere, inteligența artificială a avut un rol benefic pentru noi și pentru piață: a uniformizat atractivitatea și a generat, poate, una dintre cele mai echilibrate admiteri pe care le-a avut universitatea noastră în ultimii ani.