Centrul de Transfuzie Sanguină Iași face apel către populație să doneze sânge, în condițiile în care rezervele riscă să devină insuficiente. Dr. Alina Pleșu, directoarea centrului, a explicat pentru Ziarul de Iași că sângele recoltat trebuie testat obligatoriu pentru virusul West Nile, iar până la obținerea rezultatelor eliberarea acestuia este temporizată în funcție de urgențe. Situația este complicată de perioada estivală, când numărul donatorilor scade din cauza concediilor și a vacanței studențești. Despre riscurile transmiterii virusului West Nile, simptomele de alarmă, dar și despre noile tulpini de COVID-19 care ar putea apărea odată cu revenirea în colectivitate, am discutat cu prof. dr. Carmen Dorobăț, medic primar de boli infecțioase.

Riscul transmiterii West Nile prin transfuzii

Centrul de Transfuzie din Iași temporizează eliberarea sângelui din cauza testării obligatorii pentru virusul West Nile. Cât de mare este, de fapt, riscul transmiterii acestui virus printr-o transfuzie?

Există această posibilitate. Este perioada în care, într-adevăr, persoanele pot fi infectate cu acest virus. Mai mult decât atât, în aproape 80% din cazuri, infecția poate evolua asimptomatic. Noi nu simțim nimic, dar avem infecția și, prin urmare, ar putea exista acest risc. Este o perioadă în care această amenințare – cu ghilimelele de rigoare – poate fi mai mare, pentru că virusul se transmite prin înțepătura de țânțar. De obicei, este prezent în zonele litorale, mediteraneene, în general în zonele de deltă. Astfel, zona de est și sud-est a Europei poate înregistra o incidență mai ridicată acum, motiv pentru care s-a și luat această decizie.

Au mai fost cazuri la Iași în ultima perioadă?

Da, au fost cazuri de infecție cu West Nile. Nu au fost cazuri grave care să ne pună probleme din punct de vedere al riscului vital. Cel mai important aspect clinic, și cel mai grav totodată, rămâne afectarea sistemului nervos central, sub formă de meningită sau meningoencefalită.

Semnale de alarmă: febră, dureri de cap și vărsături

Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la medic?

Repet cele trei simptome esențiale pe care le subliniez de fiecare dată: persoanele care prezintă febră, dureri de cap și vărsături trebuie să se prezinte imediat la o cameră de gardă de la Boli Infecțioase.

West Nile nu mai este un „breaking news”. Este ceva cu care trebuie să ne obișnuim de acum înainte?

Suntem deja obișnuiți. Este pur și simplu perioada din an în care ne putem aștepta la apariția unor astfel de cazuri.

Descoperiri accidentale și lipsa unui tratament specific

Pot exista persoane asimptomatice care află că au fost depistate pozitiv abia după ce au donat sânge?

Da, se face o analiză de sânge prin care se dovedește prezența unui anumit tip de anticorpi. Apariția Imunoglobulinei M (IgM), indiferent de agentul infecțios, indică o infecție acută. Acest lucru ne arată că pacientul este infectat și se iau automat măsuri de precauție.

Dacă afli accidental că ai West Nile, ești nevoit să urmezi un tratament?

Dacă ești infectat, nu ai simptome și descoperi acest lucru cu ocazia unei analize, nu poate fi vorba despre administrarea unui tratament. Virusul nu beneficiază de un medicament antiviral specific și nici nu există un vaccin preventiv. Boala se tratează strict simptomatic, inclusiv în cazurile de afectare a sistemului nervos central, unde se folosesc antiinflamatoare, inclusiv cele de tip corticoid.

Sezonul rece: COVID, gripă și revenirea în colectivitate

Ați mai văzut cazuri de COVID în ultima perioadă?

Da, mai există cazuri de COVID. Noi, ca medici infecționiști, suntem sensibilizați, deși pacienții nu prezintă manifestări deosebit de grave. Au mai degrabă simptome de răceală, iar în momentul în care indicăm un test rapid combinat pentru gripă și COVID, descoperim adesea că rezultatul este pozitiv pentru SARS-CoV-2.

Odată cu luna octombrie se vor întoarce studenții, se vor aglomera din nou școlile. Există riscul apariției unor noi tulpini?

Întotdeauna există acest risc atunci când vorbim de coronavirus, de virusul gripal și nu numai. Transmiterea de la persoană la persoană este mult mai ușoară în condiții de socializare intensă și aglomerație. Această transmitere facilitează apariția unor schimbări de ordin genetic la nivelul virusului, modificări care determină forme noi de boală, cu diverse aspecte clinice.

Unele tulpini au fost mai agresive, altele mai ușoare. La ce vă așteptați pentru acest sezon?

Nu ne așteptăm la vreun „accident” epidemiologic, adică la apariția a ceva neprevăzut care să pună presiune masivă pe sistemul de sănătate. Ne așteptăm, categoric, la o creștere a virozelor respiratorii odată cu începerea anului școlar și universitar. Vor fi, probabil, mai multe cazuri de coronavirus și, odată cu instalarea sezonului rece, și cazuri de gripă. Deocamdată este puțin prea devreme să dăm un prognostic cert, dar important este că nu avem niciun semnal major de alarmă din partea organizațiilor mondiale sau europene de sănătate publică.