Declarația a fost făcută de managerul Operei Naționale Române din Iași, Andrei Fermeșanu, care atrage atenția asupra presiunii bugetare majore din sectorul cultural. Aproximativ 80% din fondurile alocate de Ministerul Culturii se duc exclusiv pe salarii și utilități. În aceste condiții, sumele rămase devin insuficiente pentru montarea unor producții grandioase și a premierelor așteptate de public.

Pentru a continua să aducă spectacole de înaltă ținută fără bugete uriașe, instituția a ales colaborarea internațională și inovația tehnologică, prin afilierea la organizația Opera Europa. De ce acest parteneriat? Managerul Operei Naționale Române din Iași, Andrei Fermeșanu.

Opera Europa este un for internațional care reunește 250 de teatre, de la categoria A până la cele de categoria D, adică o tradiție europeană în lumea operei căreia, în sfârșit, Opera Națională Română din Iași i se aliniază. Asta înseamnă că vom participa la conferințe tematice, la sesiuni de instruire, la a partaja bune practici în tot ceea ce ține de inovația scenografică, pentru că, știți, un spectacol de operă este foarte scump, în general. Toată Europa se confruntă cu o contracție financiară, astfel încât trebuie găsite soluții.

Poate uneori decorul clasic, așa cum îl știm, cu elemente multe, ample, care sunt extrem de costisitoare, poate fi înlocuit cu soluții digitale, cu forme de proiecție vizuală, cu tot felul de materiale inovatoare care se folosesc acum în teatrele de operă și care sunt ușor de depozitat. Totodată, vorbim despre maniera aceasta care nu prea se practică în România, dar este omniprezentă în lume și în Europa: coproducția. Adică mai multe teatre, 4-5, își dau mâna la realizarea unui spectacol de operă care, bineînțeles, având un buget mult mai mare conferit de această uniune financiară, poate fi apoi rulat pe rând, potrivit unui calendar prestabilit, între aceste instituții. Adică, punctual, Opera din Iași poate dezvolta un proiect cu Opera din București, cu Opera din Praga și cu Teatrul San Carlo din Napoli. Aceste asocieri se stabilesc în urma unor întâlniri punctuale.”

Ce înseamnă concret Opera Europa și ce beneficii va avea instituția din Iași?

Mă gândesc, în primul rând, la coproducție. Acesta a fost și primul punct care ne-a atras atunci când ne-am gândit să ne afiliem la acest organism. Faptul că pun bani patru instituții pentru o producție de operă e un lucru extraordinar și, totodată, o garanție a calității. Niciodată Opera San Carlo, să spunem, n-ar prelua o producție care nu e la un anumit nivel, pentru că își pierde publicul.

În toată chestiunea aceasta nu există neapărat un egalitarism financiar. Evident că se poartă discuții în funcție de potența financiară a fiecărui teatru și este ridicol să credem că vreodată Opera din Iași va avea aceeași potență financiară cu Royal Opera House, unde, ca să fii trecut ca sponsor pe afișele oficiale ale stagiunii, trebuie să donezi minimum un milion de euro. Cu tot optimismul, mă tem că la Iași nu se va întâmpla lucrul acesta. Dar faptul că venim fie și cu o sumă mai mică, precum sora mai săracă, și nu trebuie să ne fie rușine de lucrul acesta, nu înseamnă că nu beneficiem de întreaga producție.

În prezent, fondurile primite de la minister merg aproape integral spre cheltuieli de funcționare. Totuși, există și perspective pentru noi producții?

Undeva la 80% din bugetul unei instituții merge în direcția aceasta, a salariilor, cărora li se adaugă cheltuielile de utilități. Însă, începând de anul acesta, se va întâmpla să existe un program minimal. Adică, există cel puțin un set de lucrări pe care trebuie să le asiguri în mod constant și pentru care vine și bugetarea. În cazul nostru e vorba de două premiere de operă și de una de balet, care vor trebui să vadă lumina aplauzelor în fiecare an.

Vor deveni producțiile grandioase istorie?

Ele nu pot avea aceeași frecvență cum o au cele curente. Dar există Faust în proiectul de management, care este o capodoperă a romantismului francez, în cinci acte. Aceasta angrenează, dincolo de soliști, în Noaptea Walpurgiei, ansamblul de balet care realmente are un act ce îl pune în valoare. Și genul acesta de spectacole nu pot fi decât de anvergură, pentru că altfel nu mai redau dimensiunea scopului pentru care au fost create. Așadar, vor exista și producții mari, atât de balet, cât și de operă, însă, sigur, ele vor fi mai rar programate, pentru că necesită foarte multe resurse financiare.

Ce șanse au tinerii absolventi de angajare la Operă?

Este o situație delicată și trebuie să o spun. Din păcate, posturile strict dedicate compartimentelor artistice nu ajung în măsura în care se școlarizează măcar 20 de absolvenți ai secțiilor de Canto, în primul rând, că la asta ne referim. Încercăm să-i selectăm pe cei mai buni, cu colaborări punctuale, cu proiecte anume, însă, din păcate, oportunitatea de a-i angaja este una foarte mică, și o spun cu durere.

Dar nu este o situație doar la nivelul Operei din Iași, este o situație generală, la nivel național. Cultura are nevoie de mai multe posturi, pentru că face parte din osatura morală și intelectuală a societății. Chiar dacă arta, și opera în speță, nu produce profit, ea produce un beneficiu real pentru societate, pentru că un om care ascultă muzică de factură clasică, cu siguranță, este mai înălțat intelectual și moral.