„10” vs. performanța nevăzută din comunitățile vulnerabile
Singur elev de 10 din Iași nu își vede viitorul în țară
„Mereu a fost un vis pentru mine, încă din clasa a VII-a, să iau media 10 la Evaluarea Națională. Chiar și în clasa a VII-a mi-am pus un bilețel în camera mea cu textul: Vreau să iau media 10 la Evaluarea Națională. Deci mi-am dorit foarte, foarte mult acest rezultat”
, a mărturisit Cezara Ștefaniu. Este elevă la Colegiul Național „Costache Negruzzi”. A obținut nota 10 la Evaluarea Națională. La nivelul țării au fost doar 7 medii de 10, față de 75 în 2025. Cezara spune că dorința i s-a îndeplinit cu prețul a sute de ore de muncă și meditații. Iar viitorul înseamnă pentru tânăra elevă o carieră în drept, dar în Italia.
„A însemnat aproximativ un an și jumătate de pregătire intensă și multe, multe ore de lucru individual acasă.
Am făcut și pregătire suplimentară și la matematică, și la limba și literatura română, în particular.”
Problema de la matematică? A fost cea care a făcut diferența.Când am văzut pentru prima oară problema, nu m-am panicat. Știam că mai am mult timp la dispoziție să o rezolv. Oricum, eu m-am așteptat să fie măcar o problemă de departajare sau un subpunct pentru a departaja elevii buni de cei foarte buni. Pe viitor, aș vrea să urmez profilul matematică-informatică la Colegiul Național „Costache Negruzzi” și să studiez la Facultatea de Drept, probabil în altă țară, în Uniunea Europeană, în Italia” ne-a povestit Cezara Ștefaniu care a obținut singurul 10 la Evaluarea Națională din județul Iași.
Camelia Gavrilă: ” Evaluarea a fost puțin surprinzătoare prin nivelul ridicat al unor subiecte de matematică.”
79,3% dintre absolvenții de gimnaziu din Iași care au susținut examenul au obținut medii de cel puțin 5, în scădere față de anul trecut, când procentul era de 84,6%. Totodată, 20,7% dintre participanții la Evaluarea Națională din Iași au note între 1 și 4,99. Județul Iași se situează pe locul 15 la nivel național în ceea ce privește rata mediilor mai mari sau egale cu 5.
Pe de o parte vorbim de performanță. Directorul Colegiului Național „Costache Negruzzi”, profesor Camelia Gavrilă:
„Dincolo de elementele previzibile și de o seriozitate a organizării și a credibilizării constante a examenului, aș spune că evaluarea a fost puțin surprinzătoare prin nivelul ridicat al unor subiecte de matematică. Sunt de acord că totdeauna trebuie să existe un mod gradat de a structura subiectele, fie că vorbim de limba română, fie de matematică, în contextul unor evaluări externe cu miză pentru admiterea elevilor pe traseul anilor de liceu.Pe de altă parte, se pare că acea spectaculoasă problemă de la punctul 4B a creat dificultăți. Ce mi se pare interesant este că nu au fost comentarii legate de faptul că ar fi cerințe în afara programei sau neapărat de nivel de olimpiadă, ci că era o problemă frumoasă, spectaculoasă, interesantă, care provoca gândirea elevilor, raționamentele sofisticate, dar oricum, probabil greu de realizat. Dacă în anii anteriori dificultatea de a obține un 10 general, o medie generală de 10, venea din spate, din partea limbii și literaturii române, acolo unde zona umanistă și subiectivitățile de la partea de eseu sau compunere explicau poate note care mergeau pe 9,50, 9,80, 9,90, mai puțin un 10 plin, de data aceasta se pare că matematica a făcut diferența notei maxime.”
Copiii nevăzuți de stat, salvați de fundații
De cealaltă parte, elevii din mediul rural, din medii defavorizate, pe care fundațiile se străduiesc să-i mențină la școală, încearcă să depășească linia de plutire. Pentru activiștii din educație, un 6 la Evaluarea Națională face cât un 10 pe linie.
Liviu Măgureanu, organizația „Salvați Copiii”:
„Sunt rezultate care reprezintă un efect cumulativ: lipsa de resurse, poate o școală cu mai puține dotări, un sprijin redus din partea familiei. Toate acestea afectează calitatea educației copiilor și, implicit, rezultatele la evaluări. Pentru noi este o muncă suplimentară de a încerca să le oferim acces la o educație pozitivă. Chiar acum avem un copil pe care îl considerăm de succes pentru că a luat 7,60 la română și peste 5 la matematică. Și sunt multe astfel de cazuri. Toate acestea ne arată costurile ascunse ale educației, care se reflectă în meditații private pe care o familie vulnerabilă, cu 3, 4, 5 sau 6 copii, niciodată nu va avea posibilitatea să le plătească pentru a pregăti copilul suplimentar. Și știm foarte bine, adeseori notele de 10 de la evaluare sunt rezultatul cumulat al școlii și al profesorilor care pregătesc copiii în particular. Niciodată copiii noștri nu vor avea culegeri auxiliare sau materiale speciale în plus față de cele pe care eventual le putem noi procura prin „Salvați Copiii” ca să le dăm lor. Acești copii nu vor avea niciodată un after school sau programe de sprijin plătite, informale. Și lista ar putea să continue.”
În luminile reflectoarelor apar, de cele mai multe ori, elevii de 10. Însă mulți dintre cei care sunt victorioși doar pentru că au trecut un examen, pentru că nu au abandonat școala – și asta doar prin susținerea fundațiilor și a unor profesori inimoși –, rămân doar simple cifre în statisticile Ministerului Educației și ale inspectoratelor școlare.
–