• iunie 22, 2026
• Narcis Pohoata

În prezent, doar segmentul Iași – Socola este electrificat (6,3 km), în timp ce cei aproximativ 17 km dintre Socola și Ungheni funcționează pe infrastructură neelectrificată. Un argument important invocat de CFR este poziția strategică a acestei linii. Traseul reprezintă principala conexiune feroviară dintre magistrala 500 și granița cu Republica Moldova și este inclus în noul coridor european de transport Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee.

De ce este important proiectul electrificării căii ferate Iași – frontiera cu Republica Moldova? Activistul Adrian Covăsneanu, de la asociația „Moldova vrea autostradă”.

Este foarte important, este o primă etapă. Trebuie să precizăm că e vorba de faza 1, în care se alocă o serie de resurse financiare pe partea de electrificare și o modernizare, să spunem, ușoară. De fapt, demersul face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare totală, iar acum suntem în prima etapă. Sperăm să vedem în curând lansată licitația și, poate în maximum un an și jumătate, chiar execuția ei.

Se vorbește foarte mult despre importanța infrastructurii căilor ferate între Republica Moldova și România. Care este situația în acest moment?

Situația nu este una tocmai bună pentru că mulți ani, cel puțin în zona noastră, regiunea de Nord-Est, nu prea s-a investit. La fel nici în Republica Moldova, însă contextul și oportunitățile sunt extrem de favorabile.Vedem coridoarele europene care s-au extins din 2022 și către Republica Moldova, iar asta înseamnă condiții de finanțare și de modernizare a infrastructurii. Această investiție este un prim pas dintr-un proiect mai amplu, un coridor est-vest, și sperăm să vedem cât mai rapid investițiile materializate. Există, pe de o parte, ecartamentul nostru european, care are o anumită dimensiune, în timp ce în Republica Moldova este acel ecartament mai larg, rusesc, iar ele trebuie corelate.
Condiția Uniunii Europene este să existe un ecartament unitar, european, altfel nu vor fi finanțate investițiile în Republica Moldova. Deci, cumva, principiile europene trec malul Prutului și în partea stângă, iar finanțarea vine în consecință.

La acest prim proiect, statul ar trebui să asigure o parte din finanțare. Să nu rămână doar o promisiune?

E o întrebare legitimă, și noi ne-am pus această întrebare în calitate de asociație civică ce face parte din Comitetul de Monitorizare al Programului Transport.Chiar recent am avut la Sibiu o nouă reuniune în care am întrebat cu subiect și predicat, pentru că există această nemulțumire în zona noastră, legitimă aș putea spune, deoarece nu am văzut investiții majore în regiunea Moldovei. Am întrebat cu subiect și predicat pentru ca totul să nu rămână doar o modernizare incipientă. Însă, informațiile publice prezentate în cadrul acelui forum au fost că aceasta este doar o primă etapă. Noi ne vom asigura, ca un ONG cu drept de vot, ca membru cu drept de vot în acest comitet, că lucrurile vor continua. Adică suntem într-o etapă în care fazăm aceste investiții, urmând ca următorul exercițiu bugetar să aloce resurse considerabile, astfel încât și în zona noastră să se circule cu viteze superioare, de peste 120 până spre 160 km/h.

După acest prim pas, electrificarea căii ferate Iași – frontieră, ce ar trebui să urmeze?

Ar trebui, dacă luăm în calcul ca acest lucru să se întâmple – adică vom avea această electrificare peste poate doi, maximum trei ani de zile, incluzând aici și partea de licitație și eventualele contestații –, să arătăm că este un element dintr-o infrastructură mai mare. De ce nu, să dublăm linia de la Iași spre Ungheni, pentru că în această etapă rămâne un singur fir electrificat. Apoi, să electrificăm de la Iași spre Tecuci, pentru a avea și această magistrală pe zona Vasluiului electrificată. Astfel încât Iașiul să fie un nod pe o rețea de cale ferată electrificată atât spre vest, către Pașcani – Suceava – Văscăuți, cât și către sud, spre București, prin Bârlad.