• iunie 22, 2026
• Narcis Pohoata

Considerat o emblemă a ospitalității, premiul pune din nou Iașul sub reflectoarele promovării internaționale. Dincolo de fastul diplomelor și al momentelor festive de la primărie, „Mărul de Aur” este un cec în alb oferit Iașului. Valoarea lui reală nu stă în trofeul din vitrină, ci în capacitatea de a transforma această vizibilitate în turiști reali și în strategii care să facă din capitala Moldovei o destinație de top pe termen lung.

Înființat în 1970, „Mărul de Aur” este un trofeu acordat de jurnaliști independenți de turism din întreaga lume. Acesta recompensează destinațiile care au făcut eforturi pentru conservarea patrimoniului istoric, dezvoltarea culturală și creșterea atractivității turistice. Distincția acordată municipiului Iași vine, așa cum se arată în motivație, ca o recunoaștere a transformării orașului din ultimii ani, prin restaurarea monumentelor istorice și revitalizarea axei culturale.Iașul nu este singur pe această hartă. România este o destinație apreciată de Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism. În trecut, trofeul a mai fost acordat unor destinații precum Delta Dunării, Oradea sau Mărginimea Sibiului.

„Mărul de Aur” vine însă cu multe provocări, după cum afirmă primarul municipiului, Mihai Chirica:„Am și ceva nemulțumiri, în sensul că va trebui să abordăm turismul ca pe o afacere serioasă și nu ca pe o oportunitate de a ne îmbogăți peste noapte. Și mă refer aici la cei care activează în HoReCa. Să găsim modalități prin care programul muzeelor, în special, și al altor instituții de cultură care pot fi vizitate să se flexibilizeze, adaptându-se la programul turistic. Și, sigur, să căutăm oportunități de promovare tot mai dese, pentru că această promovare aduce creștere economică nu numai din perspectiva turismului, ci din perspectiva oricărui investitor.”

Mihai Chirica: „Cred că și politica de fiscalitate a statului trebuie să fie mai bine adaptată la economia turismului”

Iașul a reușit în 10 ani să atragă atenția din punct de vedere economic, însă, din perspectiva edilului, turismul nu este încă o parte a economiei care să conteze pe deplin. Ce arată datele statistice? Există o creștere a numărului de turiști?„Datele statistice arată o creștere a numărului de turiști”, explică Mihai Chirica. „În condițiile în care unitățile de cazare clasice nu au crescut într-un mod exploziv,și mă refer la cele reglementate, a crescut spectaculos numărul de apartamente închiriate. Numai zona centrală are peste 1.000 de apartamente care funcționează în momentul de față în regim hotelier. Sigur, orașul își așteaptă și investitorii în hoteluri și restaurante care să vină să completeze această deficiență.
Eu cred că suntem pe trendul cel bun. Suntem oarecum pe granița răsăriteană a Europei Unite, iar acest lucru atrage atenția. Mai mult decât atât, trebuie să ne păstrăm un statut, pentru că Iașul este poarta de intrare a Republicii Moldova în Europa și contează foarte mult cum ne prezentăm, pentru a le da încredere moldovenilor privind traseul lor european.” a precizat Mihai Chirica.Șeful municipalității ieșene își continuă însă lista de nemulțumiri:„V-aș da câteva exemple pe care probabil și dumneavoastră le-ați resimțit la fel ca mine. Unele prețuri la produse comune – poftim: o cafea, o apă, o bere, un suc – sunt la fel ca în marile capitale europene, acolo unde salariul mediu este cel puțin dublu față de cel din Iași și din România, în general. Lucrul acesta nu face decât să descurajeze consumul. Cred că și politica de fiscalitate a statului trebuie să fie mai bine adaptată la economia turismului. O mai mare atenție asupra felului în care facem turism va fi benefică pentru toată populația. Va crește și cererea pentru închiriere, și consumul în același timp, deci trebuie să avem cu adevărat o politică echilibrată.”

Pentru cei din vestul țării, să ajungă la Iași rămâne o aventură. Fie că aleg trenul sau mașina, drumul este lung, iar odată intrați în Moldova, infrastructura rutieră dă și ea bătăi de cap suplimentare. În plus, curse aeriene directe către Sibiu, Timișoara sau Cluj-Napoca nu există.Expertul în turism Florin Bârhălescu explică contextul actual:„Iașul este pregătit pentru un asalt turistic, fiind deja pe locul 3 sau 4 în România ca volum de turiști. Dar noi suntem mai mult pe zona de turism de business decât pe cea de turism de vacanță. Acum, cu autostrada care se apropie de Iași și cu un număr de zboruri ceva mai crescut, a crescut și numărul celor care vin pentru Iași ca destinație turistică în sine, nu doar pentru afaceri.”

Avem însă o infrastructură turistică reală?

„Am mai avea nevoie de câteva hoteluri”, subliniază Florin Bârhălescu. „În momentul de față, de exemplu, ne lipsește un hotel de cinci stele în centru. Nu avem decât unul mare, ar mai trebui cel puțin unul sau două. Vedem ca raport că în zona de aparthoteluri sunt destul de multe locuri de cazare, și mai puțin în zona hotelieră standard. Aici sunt câteva discuții pe care le putem avea vizavi de infrastructură.Nici cu infrastructura rutieră nu stăm foarte bine. Locurile de parcare din oraș nu îți permit să faci turism de masă, neavând locuri clar desemnate pentru autocarele cu turiști” a precizat expertul ieșean în turism. Cu toate acestea, de câțiva ani, Iașul găzduiește evenimente majore care atrag publicul național și internațional, precum Romanian Creative Week, Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) sau Festivalul de Teatru pentru Publicul Tânăr (FITPTI). În același timp, turismul religios, concentrat în jurul sărbătorii Sfintei Parascheva, continuă să atragă an de an sute de mii de pelerini.